Alegeti limba romana!
Choose english language!
Choissier la langue francaise!
Ion Basgan Foundation

NĂSTASE, I., G., "Ion Basgan - Un inventator de geniu"
Editura RAPANA, Bucureşti, 1997

     Lucrarea prezintă viaţa şi opera unui mare creator român de ştiinţă şi tehnică, Ion Şt. Basgan şi evidenţiază una dintre realizările româneşti de prestigiu care a revoluţionat tehnologia forajului petrolier la mare adâncime în plan mondial.
Provenit dintr-o familie de preoţi ortodocşi, de la mijlocul secolului al XV-lea, Ion Şt. Basgan a fost unul dintre inventatorii de geniu al petroliştilor români, care a observat pentru prima dată în 1930 prezenţa unor curenţi sonici în metalul şi lichidul care circulă prin ţevile folosite în forajul de mare adâncime. Aplicând teoria sonicităţii (a lui George (Gogu) Constantinescu) în foraje şi a principiului lui Arhimede adaptat pentru prăjinile lungi de foraj, Ion Şt. Basgan a descoperit “efectul Basgan” pe care l-a aplicat în tehnica forajului, obţinând numeroase brevete, pe care le-a aplicat în diferite ţări, dar în special în SUA.

Descarca "Ion Basgan - Un inventator de geniu"

NĂSTASE, I., G., "Ion Basgan - A Romanian Inventor"
Editura AGIR şi Editura RAPANA, Bucureşti, 2000



     Lucrarea reprezintă o ediţie în limba engleză revizuită, după monografia “Ion Basgan un inventator de geniu”.
Acest volum s-a editat, în principal, pentru a fi prezentat la Expoziţia internaţională “Hanovra – 2000” şi la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt – 2000.

Descarca "Ion Basgan - A Romanian Inventor"

NĂSTASE, I., G., "Ion Şt. Basgan - Un inventator pentru eternitate"
(ediţia a doua, revizuită şi adăugită), Editura ION BASGAN, Bucureşti, Editura PERFORMANTICA, Iaşi, 2004.

     În noua sa formă, actuala ediţie, faţă de ediţia anterioară, prezintă o abordare nouă a fenomenului numit “aurul negru”- petrolul.
Prin prezentarea unei scurte istorii a industriei petroliere din România, cititorul mai mult sau mai puţin avizat, constată că datorită acestei resurse naturale, în timp, a permis apariţia unor personalităţi ilustre.
Aceste premise, ca de altfel şi abordările cu privire la economia mondială sub “zodia” petrolului permit cititorului să înţeleagă importanţa petrolului în destinul omenirii, dar şi dimensiunea universală a tuturor celor care s-au implicat în dezvoltarea acestui domeniu, inclusiv savantul român, inventator dr. Ion Şt. Basgan.

Descarca "Ion Şt. Basgan - Un inventator pentru eternitate"

ASOCIAŢIA GENERALA A INGINERILOR DIN ROMÂNIA
UNIVERS INGINERESC -BILUNAR DE OPINIE SI INFORMARE
Director Fondator: Mihai Mihaita Anul XIII Nr. 2 (288) 16-31 ianuarie 2003

Omagierea inventatorului Ion St. Basgan
la Muzeul Tehnic din Bucureşti

     Muzeul Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida", situat in Parcul Carol I din Bucureşti, primul de acest gen din România, a fost infiintat in anul 1909, din iniţiativa celui al cărui nume ii poarta. Scopul acestui muzeu ii constituie răspândirea cunostiintelor ştiinţifice si tehnice in rândul populaţiei si in special al tineretului.
     De-a lungul timpului, colecţiile muzeului s-au imbogatit cu obiecte donate de persoane particulare si firme industriale. Organizarea muzeului s-a realizat după conceptele Prof. lng. D. Leonida (1883-1965), pe care il citam: "Prezentarea materialului s-a făcut in ordine cronologica, plecând de la primele descoperiri si invenţii, trecând la fazele de dezvoltare a tehnicii. Urmând calea istorica, vizitatorul isi da seama de munca, lupta si jertfele savanţilor si inventatorilor inaintasi pentru aflarea legilor naturii si pentru aplicarea lor in tehnica, in scopul stăpânirii si folosirii resurselor naturale." Intr-o sala special amenajata au loc manifestări publice, conferinţe, simpozioane, proiecţii de filme, experimentări urmărite cu interes de public, de prietenii muzeului nelipsiţi la aceste manifestări "pentru minte si suflet".
     Din iniţiativa directorului muzeului, Dr. Ing. Nicolae Diaconescu, in acest cadru, pe linia tradiţionala a acestui lacas de cultura tehnica au avut loc manifestările prilejuite de incheierea Centenarului Ion St. Basgan (1902-1980). Manifestări in memoria marelui inventator roman au avut loc cu ocazia centenarului la Asociaţia Generala a Inginerilor din România (AGIR), la Focşani, cu prilejul Zilelor culturale ale judeţului Vrancea si la Muzeul Petrolului din Ploieşti.
     La Muzeul Tehnic din Bucureşti au avut loc următoarele manifestări: inaugurarea unui stand dedicat inventatorului, in care prin texte si fotografii sunt reprezentate viata si opera sa; dezvelirea bustului din bronz care ii reprezintă, opera a maestrului Panaite Chifu, sculptor cunoscut in Europa, laureat la mai multe expoziţii naţionale din tara si din Italia, Franţa, Olanda s.am.d. Bustul lui I. Basgan, o reala opera de arta, a fost donat muzeului de Fundaţia Basgan. In cadrul simpozionului ştiinţific au rostit scurte alocuţiuni Dr. Ing. N. Diaconescu, Dr. Ing. Mihai Mihaita, preşedintele AGIR, Conf. Dr. Ing. Gabriel I. Nastase, autorul monografiei inventatorului, ziaristul H. Lerea, Gheorghe Stroe, Consilier Parlamentar si Prof. Dr. Iulian Cretu.
     Din partea preşedintelui Ion Iliescu a fost citit un mesaj prin care se aprecia contribuţia mondiala a omului de ştiinţa Basgan la dezvoltarea exploatărilor zăcămintelor de petrol.
     Au fost decernate Premiile Basgan, ediţia a-III-a, pentru contribuţia la mediatizarea operei ilustrului savant.
     Muzeul Tehnic a fost in trecut o instituţie frecventata de elevii din liceele bucurestene, mulţi dintre ei s-au decis sa imbratiseze cariera de inginer, inspiraţi de istoria tehnicii exprimata prin obiectele si explicaţiile ghizilor de specialitate.
     In prezent, din lipsa de fonduri, personalul a fost redus si muzeul trece printr-o criza, totuşi cei ramaşi se străduiesc sa tina nestinsa flacăra răspândirii cunostiintelor ştiinţifice.
     Sfătuim pe cei interesaţi sa viziteze muzeul ca vor afla multe lucruri pe care nu le ştiu, sau isi vor recapitula cunostiintele.
Mihai Olteneanu

Economistul
COTIDIAN EDITAT DE ASOCIAŢIA GENERALA A ECONOMIŞTILOR DIN ROMANIA - A.G.E.R.
Anul XIV, Nr. 1452 (2478), Marti, 23 septembrie 2003

Cu cărţile pe fata
LAZAR EDELEANU SI ION BASGAN
Un cuplu de aur in domeniul exploatării si prelucrării petrolului.

Conf. Dr. Ing. Gabriel I. Nastase

     Daca am putea sa ne imaginam ce ar fi insemnat componenta verticala si orizontala a industriei petrolului fara cei doi savanţi, Lazar Edeleanu si Ion Basgan, atunci am putea sa intelegem ca omenirea ar fi fost cu mult mai mult in urma, din punctul de vedere al ştiinţei si civilizaţiei, fata de stadiul in care ea se afla in prezent.
     Ilustre personalităţi ale ştiinţei si tehnicii romaneşti, Lazar Edeleanu (1861-1941) si Ion Basgan (1902-1980) au fost predestinaţi, din punctul de vedere al creaţiei tehnico-stiintifîce, atât unul pentru celalalt, cat si pentru a face existenta oamenilor mult mai confortabila.
     Savantul Lazar Edeleanu (chimist, inventator, cercetător in domeniul chimiei si tehnologiei petrolului) a urcat treapta cu treapta spre podiumul afirmării si confirmării ştiinţifice. Activitatea sa a fost remarcata, atât in tara, cat si in străinătate, drept pentru care i s-au conferit numeroase titluri onorifice, inventatorul Lazar Edeleanu a studiat proprietatile si reactivitatea unor substanţe organice (acţiunea clorului asupra oxiacizilor etc.) si a iniţiat utilizarea vidului in tehnologia uleiurilor lubrifiante. Preocupările sale au vizat, printre altele, si realizarea unor studii in domeniul chimiei organice privind derivaţii fenilmetacrilic si fenilizobutric, acizii nesaturati din seria aromatica.
Savantul Lazar Edeleanu s-a implicat in domeniul cercetării fundamentale privind chimia, rafinarea si chimizarea petrolului; studiul fizico- chimic al petrolului romanesc, insistând asupra compoziţiei chimice a fracţiunilor uşoare aromatice, naftenice, parafinice si asupra unor aspecte al rafinării cu acid sulfuric.
     A fost primul cercetător străin căruia i s-a acordat medalia engleza Redwood (Londra, 1925), pentru merite deosebite. Ca urmare a uriaşei sale activităţi, a fost ales membru de onoare al "Societăţii de ştiinţe naturale" din Moscova, membru de onoare ales al "Institution of Petroleum Technologists" din India (1925) si consilier onorific al României in Germania (1932).
     Ca inventator si reprezentant de frunte al ingeniozităţii romaneşti (autor a peste 60 de brevete de invenţie in tara si 7 in străinătate privind proiectele de prelucrare a petrolului), Lazar Edeleanu a revoluţionat domeniul industriei si chimiei petrolului. Genialul creator, recunoscut in lume datorita brevetului "Procedeul distilării cu ajutorul bioxidului de sulf in stare lichida", Lazar Edeleanu, prin soluţiile tehnico-stiintifîce originale, realizează procedeul (care ii poarta numele) de rafinare selectiva a fracţiunilor de petrol, incercat pentru prima oara in România pe scara semiindustriala (1909). Prima instalaţie industriala, care foloseşte procedeul mai sus-amintit, a fost construita in Franţa (la Rouen), ulterior, procedeul dat a fost adoptat si de alte tari.
     Născut sub zodia muncii si a succesului, Lazar Edeleanu si-a obţinut doctoratul la Berlin (1887) cu o teza in domeniul chimiei organice. Specializarea a factu-o in Anglia, in vestitul laborator de la Wolwich. Cu toate ca i s-a propus sa ramana in aceasta tara, Lazar Edeleanu nu a acceptat. A crezut in destinul sau si in legătura ancestrala dintre el si tara sa. Era conştient ca, printre creaţiile sale, va fi nu numai un roman, ci si un cetăţean al Planetei, un om care va crea pentru binele intregii umanităţi.
     Ulterior, a urmat cariera universitara, a publicat diverse studii despre derivaţii acidului ciamic si acţiunea clorurii de sulf asupra anilinei. A contribuit substanţial la determinarea proprietăţilor si reactivităţii unor substanţe organice.
Părăseşte zona teoretica, universitara, pentru zona practica, respectiv pentru Laboratorul de chimie al serviciului Minelor.
     Prin infiintarea Institutului Geologic al României, este numit coordonatorul secţiei de chimie, unde avea sa elaboreze cercetări cu valoare teoretica si practica de nivel mondial, cu privire la rafinăria si chimizarea petrolului.
Se implica in industria petroliera, respectiv ca director la rafinăria "Vega", unde a infiintat o secţie de fabricare a uleiurilor de uns prin distilare in vid, cu ajutorul unei instalaţii ingenios concepute.
     In felul acesta, Lazar Edeleanu devine primul specialist roman al tehnologiei vidului aplicat uleiurilor lubrifiante.
Tehnologia si chimia petrolului se dezvolta cu ajutorul capacităţii sale de inovare. Totodată, Lazar Edeleanu este precursorul cracării termice (disocierea termica a reziduurilor la temperaturi ridicate) si al aromatizarii (obţinerea aromaticelor din petrol fata de obţinerea lor din cărbune).
     Procedeul Edeleanu, considerat eficient si economic, iniţial, s-a aplicat cu succes pentru purificarea petrolului lampant si pentru obţinerea benzinei de calitate. Ulterior, el s-a extins, obtinandu-se numeroase produse derivate, inclusiv solvenţii selectivi care au contribuit la crearea industriei uleiurilor lubrifiante.
     Lazar Edeleanu poate fi considerat unul dintre cei mai remarcabili creatori romani, un pionier al petrochimiei.
Realizările lui, in planul inventicii romaneşti, aveau sa se conjuge cu cele ale lui Ion Basgan, un alt inventator roman de geniu.
     Predestinat sa ofere ştiinţei si tehnicii romaneşti o serie de realizări de rasunet in domeniul perfecţionării forajului, Ion Basgan* a fost, este si va ramane unul dintre cei mai străluciţi inventatori romani. Inspirat de ideile noi ale sonicitatii, Ion Basgan a fost autorul a peste 50 de lucrări tehnico-stiintifice apărute in publicaţii de specialitate din diferite tari. Discipol si colaborator al părintelui sonicitatii, Gogu Constantinescu, inginerul petrolist Ion Basgan s-a remarcat in planul creaţiei tehnico-stiintifice prin numeroase realizări de excepţie, in domeniul industriei petroliere, care ulterior, au devenit proprietăţi pe plan mondial.
     Printre realizările sale deosebite, privind perfecţionarea tehnicii forajului, putem aminti: Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ prin rotaţie percutanta si prin amortizare a presiunilor hidromecanice (Brevet roman nr. 22.789/1934) si Un nou foraj care ia in considerare presiunea hidrostatica si transmiterea energiei sonice la distanta prin utilizarea prăjinilor grele proporţionale si forajul sonic ( Brevet SUA nr. 2.103.137/1937).
      Invenţiile sale, mai sus-mentionate, au fost apreciate atât de părintele sonicitatii, George (Gogu) Constantinescu, cat si de alţi specialişti din tara si din străinătate.
     Ion Basgan a văzut lumina zilei la inceputul acestui secol (24 iunie 1902), pe meleaguri vrancene (Focşani), Ion Basgan provenea dintr-o familie a cărei existenta pe aceste ţinuturi pitoreşti era de peste trei sute de ani, iar despre mama sa se cunoaşte ca ar fi fost descendenta unei familii vechi de pastori ardeleni. De-a lungul existentei acestei onorabile familii, se poate aprecia ca genialitatea a fost o stare de spirit, un simbol al existentei si perenităţii neamului romanesc. Dotat cu autentice capacităţi intelectuale, dublate de o puternica forţa si dorinţa de studiu, Ion Basgan a absolvit Scoală Primara nr. 2 Focşani si a parcurs anii liceului din Iaşi, ca bursier si premiant. Inclinaţia sa pentru studiu i-a permis sa obtina reale performante la invatatura. A absolvit liceul la 5 iulie 1920, obţinând o bursa "Steaua Romana" pentru a urma cursurile Scolii Superioare de Mine si Metalurgie (Montanistische Hochschule 5, Leoben-Austria) in perioada 1920-1925 si ulterior, in 1933, obţine titlul de doctor in ştiinţe tehnice.
     Ion Basgan devine celebru datorita metodei de foraj cu sapele Rotary, cea mai răspândita in toate tarile unde se exploata petrolul.
     Având la baza principiul sonicitatii, noul sistem de foraj va revoluţiona industria petroliera americana. In felul acesta, economia americana isi va rotunji substanţial profitul, prin economii anuale de 1,8 miliarde de dolari. Din păcate, Ion Basgan (decedat in 1980) si urmaşii sai nu au fost benefeciari ai dreptului de autor. Mai mult, Academia Romana ( care i-a acordat, in anul 1935, premiul Dr. Cornel Nicoara), Institutul de Petrol si Gaze si Universitatea Politehnica din Bucureşti au omis, cu diverse prilejuri, sa-l comemoreze pe marele om de ştiinţa Ion Basgan, care a trăit si a muncit pentru ştiinţa romaneasca si nu numai, dovedind din plin ca geniul este o caracteristica dominanta a neamului romanesc si nu un banal joc al intamplarii.
     Multe din realizările inventatorului Ion Basgan au constituit tema unor ample dezbateri in numeroase publicaţii periodice si tratate, fiind totodată, surse de inspiraţie pentru alţi specialişti in perfecţionarea tehnicii forajului.
     In prefaţa uneia dintre lucrările inventatorului Ion Basgan, publicata in fosta URSS, in 1935, ilustrul Prof. S.I. Siscenko a consemnat rezultatele deosebite obţinute in activitatea practica in fosta URSS si SUA, remarcând in acelaşi timp următoarele: "Obligând sapa sa vibreze in cursul forajului rotativ si dând prin aceasta o sarcina dinamica alternativa asupra tălpii, se poate obţine o mărire insemnata a avansării sapei. Acest lucru a fost dovedit de experienţele AZNII, care au arătat că sapa, care de fapt a terminat avansarea sa începe din nou sa lucreze sub acţiunea vibraţiei longitudinale." Cele afirmate mai sus au avut şansa sa fie verificate in practica, in România, in anul 1938, la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni. In urma verificărilor privind aplicarea procedeului Basgan s-au obţinut rezultate pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestuia, precum si imbunatatirea calităţii lui, prin obţinerea unei gauri perfect verticale.
     In esenţa, procedeul Basgan se bazează pe doua principii: forajul sonic si tehnica utilizării prăjinilor grele proporţionale. In felul acesta, forajul rotativ simultan percutant-forajul sonic-permite sapei sa efectueze asupra tălpii lovituri de percuţie, in timp ce sapa continua sa se rotească. Loviturile de percuţie sunt rezultatul efectului sonic, fapt care conduce la un anumit nivel de vibraţii ale sapei.
     Metoda de foraj sonic, aplicata si in alte tari, se bazează pe vibraţiile produse de pompele de noroi in garnitura de foraj si transmiterea energiei la distanta prin garnituri de foraj, fara aparat de vibraţie de fund.
     Pentru a evita săparea găurilor deviate si a ruperii prăjinilor, Ion Basgan evidentiaza insemnatatea utilizării prajnilor grele proporţionale in garniturile de foraj, a căror greutate este egala cu greutatea lăsata pe sapa. Prin procedeul amintit se obţine o săpare verticala, al cărui randament economic reprezintă 30-50 la suta in raport cu metodele aplicate anterior.
     In lucrările ştiinţifice ale savanţilor americani Murray Hawkins si Norman Lamont de la Universitatea din California (SUA), precum si in cursurile universitare americane, franceze, germane si ruseşti (Prof. Moore, Prof. Wolf, Prof. S.I. Siscenko sa.) s-au evidenţiat originea romaneasca a ideii Prof. Dr. Ing. Ion Basgan, precum si contribuţia ei la dezvoltarea ştiinţei romaneşti.
     După ample cercetări, studii si calcule, Ion Basgan a demonstrat ca in cazul metodei solei, punctul de aplicaţie a forţei lui Arhimede se afla la capătul de jos al garniturii si nu in centrul de greutate al garniturii de foraj introduse in noroiul de săpare.
     In felul acesta, Ion Basgan, cu invenţiile sale (brevetate in România si SUA), de mare importanta prin efectele economice ale aplicării lor in practica: forajul cu prăjini grele proporţionale si forajul sonic, se inscrie in panoplia marilor inventatori romani. Astfel, ştiinţa si tehnica romaneasca contribuie, datorita Inginerului Ion Basgan, cu una dintre cele mai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-stiintific universal.
     Prin tot ceea ce a creat, Ion Basgan a fost si va ramane un inventator de geniu al poporului roman,un "nemuritor" ale cărui creaţii aparţin deja intregii umanităţi. In plus, dimensiunea sa profesionala poate fi completata cu aceea a unui fin observator al vieţii politice, cu toate ca nu a preferat niciodată sa intre in profunzimea acestui joc, chiar daca solicitările mai marilor zilei nu au lipsit.
     Existenta sa a fost predestinata in mod deosebit pentru creativitatea tehnico-stiintifica si mai puţin pentru incertitudinea politicii, cu toate ca si aici a avut contribuţii remarcabile, demonstrând iubirea fata de tara si fata de interesele naţionale.
     Atât despre personalitatea controversata a lui Ion Basgan, cat si despre realizările sale de excepţie s-au scris numeroase articole. Teoriile sale aveau sa convingă cu greu lumea tehnicii si ştiinţei mondiale, pe cei care inca mai credeau in legendarul si clasicul "principiu al lui Arhimede", privind cu scepticism la noile interpretări ale acţiunii forţei arhimedice.
     Ion Basgan avea sa convingă in momentul in care aceste teorii au condus la realizarea unor noi metode de forare la adâncimi mari, in condiţiile de siguranţa tehnica si de rentabilitate economica.
     O lume intreaga le-a folosit, inlocuind unul din procedeele clasice de foraj, cel cu masa rotativa, la care exista dezavantajul ca de multe ori găurile rezultate se abăteau de la direcţia verticala, suferind deviaţii semnificative si extrem de păguboase pentru procesul de foraj. Forajul rotativ percutant, inventat de Ion Basgan intre anii 1930-1934, avea sa realizeze, in premiera absoluta, transmiterea energiei sonice create la suprafaţa, prin garnitura de forare, la sapa, punând sapa sa oscileze in sus si in jos (fara a ridica garnitura de forare), astfel ca ea sa cada pe verticala, cu o frecventa stabilita, sapand găuri nedeviate.
     In felul acesta, naşterea "forajului sonic" si utilizarea prăjinilor grele proporţionale au jucat un rol esenţial in progresul societăţii omeneşti. Calculul efectuat a condus la rezultate spectaculoase: atunci când energiile cinetica si potenţială ale curentului sonic din pereţii garniturii de foraje sunt egale se realizează lucrul mecanic maxim. Fenomenul are loc in momentul in care amplitudinea presiunii curentului si amplitudinea acestuia sunt in faza. Condiţia esenţiala pentru realizarea acestor stări este ca prăjinile de foraj sa fie in tensiune continua, adică linia neutra care desparte zona comprimata de zona de tensiune sa se afle in masa prăjinilor grele, iar presiunea de săpare sa fie astfel potrivita ca sa permită sapei sa oscileze in sus si in jos, pentru a realiza o cursa percutanta.
     In felul acesta se va evita asa-numitul fenomen de rupere in prăjinile de foraj. Rezultatele obţinute practic in şantiere (foraje executate sonic, adică rotativ si percutant, unind avantajele sistemului percutant cu acela ale sistemului Rotary, la Moinesti, Gura Ocnitei si Moreni) au fost apoi obţinute si prin calcul matematic. In acest scop, Ion Basgan a utilizat formulele matematice ale maestrului sau, George (Gogu) Constantinescu.
     Ulterior, rezultatele au fost verificate si cu formulele Allievi, stabilind faptul ca viteza de propagare a undelor sonice in pereţii garniturii de forare este de 5.000m/s, iar circuitul lichid al noroiului, de 1.330m/s.
     Brevetele obţinute in România si apoi in SUA, precum si lucrările publicate au confirmat prioritatea invenţiei romaneşti in acest sistem de foraj sonic, sistem care ulterior (anul 1950) a inceput sa se generalizeze in URSS, SUA si alte tari industrializate. Aceasta metoda moderna de foraj are avantajul ca reduce presiunea de săpare, măreşte timpul de lucru al sapei in teren si sapa găuri perfect verticale, cu indici de forare superiori celorlalte procedee clasice.
     In România, aceasta metoda s-a aplicat inca din 1936, si asta prin grija lui Ion Basgan.
     Pentru Ion Basgan acest moment al vieţii sale creatoare a fost deosebit de important, dar si deosebit de greu pentru ceea ce avea sa urmeze in legătura cu eforturile pe care le va depune pentru a-si primi drepturile legale de autor al aplicării acestor invenţii in tara si străinătate.
     Fenomenul Basgan nu este intamplator, el este creat de insusi Ion Basgan, de pasiunea sa pentru înnoirea continua a tehnicii, pe baza unei analize ştiinţifice profunde.
     După cum este bine cunoscut. România a intrat de mult in familia internaţionala a petrolului, prin tot ceea ce s-a creat in acest domeniu de către ingenioşii oameni de ştiinţa si tehnica romani. Succesul explorărilor a depins in mare parte de nivelul tehnologic imprimat de creativitatea romaneasca, iar preturile produselor petroliere si ale energiei au fost impuse de potenţialul creativ al specialiştilor romani.
     Pentru România, prezenta in peisajul economic a unui ilustru savant de talia lui Ion Basgan ** a fost un privilegiu pe care contemporanii nu au ştiut sa-l aprecieze si sa-l recompenseze material si moral la adevărata sa dimensiune universala.
     Din păcate, si in prezent, la începutul mileniului trei, politica de copyright, precum si a drepturilor de autor este aplicata subiectiv si diferenţiat, de la tara la tara. Se poate afirma ca "adevărul este de partea celui puternic", fapt care nu poate constitui un element de consolidare a unei democraţii viabile si autentice, in care progresul si competiţia trebuie respectate si apreciate pe măsura celor care le generează.
Astfel, prin creaţiile de geniu ale celor doi inventatori, Lazar Edeleanu si Ion Basgan, numele lor a rămas in conştiinţa umanităţii si in istoria creativităţii universale.


* Primii "Bazgani" se iscăleau cu "z", nu cu "s", cum au inceput a se iscăli cei 3 fii, preoţi ai bunicului inventatorului, Preotul Ion "Bazgan" III.
** In toate demersurile pe care Ion Basgan le-a făcut pentru a-si susţine cauza, un sprijin deosebit l-a avut atât din partea diasporei romaneşti, cat si din partea unor oameni politici, de ştiinţa, de cultura de pe diverse meridiane ale globului.

Galeria marilor inventatori roman

Ion Basgan, savantul care a adus
miliarde de dolari Statelor Unite

     Printre personalitatiile ilustre ale ştiinţei si tehnicii romaneşti, savantul Ion Basgan (1902-1980) a reprezentat unul dintre geniile novatoare fara de care componenta verticala si orizontala a industriei petrolului n-ar fi existat. Inspirat de ideile noi ale sonicitatii, Ion Basgan s-a remarcat ca autor a peste 50 de lucrări tehnico-stiintifice apărute in publicaţii de specialitate din diferite tari. Totodată discipol si colaborator al părintelui sonicitatii, Gogu Constantinescu, inginerul petrolist Ion Basgan s-a remarcat in planul creaţiei tehnico-stiintifice prin numeroase realizări de excepţie, in domeniul industriei petroliere, devenite, in timp, proprietăţi pe plan mondial.
     Printre realizările sale deosebite , privind perfecţionarea tehnicii forajului, se evidenţiază metoda pentru imbunatatirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ-prin rotaţie percutanta si prin amortizare a presiunilor hidromecanice (Brevet romani nr. 22.789/1934), respectiv noul sistem de foraj ce ia in considerare presiunea hidrostatica si transmiterea energiei sonice la distanta prin utilizarea prăjinilor grele proporţionale si forajul sonic (Brevet SUA nr. 2.103.137/1937).
     Ion Basgan a văzut lumina zilei la 24 iunie 1902, la Focşani, intr-o veche familie vrânceană, al cărei arbore genealogic se impleteste cu renumiţii pastori ardeleni. A frecventat cursurile Scolii Primare nr.2 din Focşani si a absolvit liceul la 5 iulie 1920, obţinând o bursa ("Steaua Romana"-n.r.) pentru a urma cursurile Scolii Superioare de Mine si Metalurgie ("Montanistische Hochschule 5" din Leoben-Austria), pe care le urmează in perioada 1920-1925 si, ulterior, in 1933, obţine titlul de doctor in ştiinţe tehnice. Devine celebru datorita metodei de foraj cu sapele Rotary, cea mai răspândita in toate tarile unde se exploata petrolul. Având la baza principiul sonicitatii, noul sistem de foraj va revoluţiona industria petroliera a Statelor Unite, cea care prin economii anuale de 1,8 miliarde de dolari, isi va rotunji substanţial profitul. Din păcate, ca mai toţi romanii de geniu, Ion Basgan (decedat 1980) nu a beneficiat de dreptul de autor. Mai mult, Academia Romana (care i-a acordat, in anul 1935, premiul "Dr. Cornel Nicoara"), Institutul de Petrol si Gaze si Universitatea Politehnica din Bucureşti au omis, cu diverse prilejuri, sa-l comemoreze pe marele om de ştiinţa Ion Basgan. Asta in timp ce, in prefata uneia dintre lucrările inventatorului Ion Basgan, publicata in fosta URSS, in 1935, ilustrul Prof. S.I. Siscenko a consemnat rezultatele deosebite obţinute in activitatea practica in, pe atunci, Uniunea Sovietica si SUA. Mai mult, in lucrările ştiinţifice ale savanţilor americani Murray Hawkins si Norman Lamont de la Universitatea din California (SUA), precum si in cursurile universitare americane, franceze si germane (Prof. Moore, Prof. Wolf) s-au evidenţiat originea romaneasca a ideii Prof. Dr. Ing. Ion Basgan, precum si contribuţia remarcabila a acesteia in dezvoltarea ştiinţei romaneşti si universale.
     Cat despre partea tehnica a invenţiei, aceasta a fost transpusa in practica, in România, in anul 1938, la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni. In urma verificărilor privind aplicarea procedeului Basgan s-au obţinut rezultate pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestuia, precum si imbunatatirea calităţii lui, prin obtinerea unei găuri perfect verticale.
Concret, procedeul Basgan se bazează pe principiile forajul sonic ,respectiv pe tehnica utilizării prăjinilor grele proporţionale. In context, după ample cercetări, studii si calcule, Ion Basgan a demonstrat ca, in cazul metodei solei, "punctul de aplicaţie al forţei lui Arhimede se afla in capătul de jos al garniturii, nu in centrul de greutate al garniturii de foraj introduse in noroiul de săpare", teorie ce a condus la realizarea de noi metode de forare la adâncimi mari, in condiţiile de siguranţa tehnica si de rentabilitate economica.
In felul acesta, Ion Basgan, prin intermediul investiţiilor sale (brevetate in România si SUA-n.r.) importante prin efectele economice ale aplicării lor in practica-am numit aici forajul cu prăjini grele proporţionale si forajul sonic, se inscrie in galeria marilor inventatori romani. Genii datorita cărora ştiinţa si tehnica romaneasca a contribuit cu unele din cele mai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-stiintific universal.

Bogdan PĂPĂDIE

ARGEŞ
Revista de cultura
Director - MIHAIL DIACONESCU

Centenar
Aurul inteligentei romaneşti
ION BASGAN
Un inventator genial

de Dr. Ing. NICOLAE DIACONESCU
Directorul Muzeului National Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida

     Consumul de energie sub diverse forme a reprezentat si va reprezenta motorul dezvoltării in societatea umana. In istorie sunt cunoscute diverse epoci in funcţie de tipul de energie preponderent folosita: epoca energiei hidraulice, a aburului, a petrolului (hidrocarburilor), epoca energiei electrice, epoca nucleara. Cunoaşterea si utilizarea petrolului pe teritoriul României au o vechime multimilenara.
     Dinamica privind consumul de petrol in ultimii 150 de ani este un indicator relevant al gradului de dezvoltare industriala, in speţa al civilizaţiei tehnice. Iar civilizaţia tehnica bazata pe consumul de petrol datorează enorm romanilor prin invenţiile lor. Astfel, fraţii Teodor si Marin Mehedinteanu au pus baza primei rafinării de exploatare industriala a petrolului, in 1856, la Rafov, langa Ploieşti, România fiind menţionata ca prima tara care apare in statisticile mondiale ca producătoare industriala de petrol, iar oraşul Bucureşti a fost primul oraş iluminat public cu petrol lampant.
     In 1857 si 1858 producţia mondiala de titei era de 275 tone/an si intreaga cantitate provenea din România.
Un alt roman, Lazar Edeleanu, a brevetat in 1908 procedeul de rafinărie cu bioxid de sulf lichid, fiind socotit părintele petrochimiei.
     In 1934, genialul inventator Ion Basgan a brevetat forajul sonic in România si apoi in 1937 in SUA. Prin anii'30, forajul petrolier era oarecum in impas din cauza adâncimii la care se putea face o exploatare economica. Teoria sonicitatii-transmiterea energiei prin vibraţii mecanice-fusese formulata si fundamentata teoretic de Gogu Constantinescu inca din 1916 si publicata in 1918. Invenţia (teoria)aplicata la sistemul de tragere cu mitraliera la avioanele cu elice echipate cu astfel de arme aduse aviaţiei engleze supremaţia in lupta pe plan mondial.
     Tot un roman, Ion St. Basgan, a aplicat sonicitatea in forajul petrolier, mărind adacimea economica de exploatare a zăcămintelor petroliere de la 3.000 m, la inceput, ulterior la 5.000 m, iar azi la peste 15.000 m.
     O astfel de invenţie a revoluţionat exploatarea zăcămintelor de petrol, aducând profituri uriaşe companiilor petroliere care au utilizat invenţia. De regula, perioadele de criza energetica reprezintă de fapt crize tehnologice.
     Tocmai aceasta a reuşit Ion St. Basgan-sa revoluţioneze tehnologia de exploatare a petrolului prin perfecţionarea forajului rotativ, folosind rotaţia percutanta si amortizarea presiunilor hidromecanice apărute. Asa cum se arata in brevetul din SUA nr. 2103137/19377, energia pentru sapa de foraj se transmitea sonic, la distanta, utilizând prăjini grele proporţionale.
     Din păcate, ca si in alte situaţii similare, statul roman, prin reprezentantul sau, genialul inventator Ion St. Basgan, nu a beneficiat de dreptul de autor ce i se cuvenea, drept consfinţit de toate legile si tratatele internaţionale. Si acest drept nu reprezenta o suma derizorie, era vorba, la nivelul anului 1966, de 8,7 miliarde dolari, suma evaluata de o comisie de experţi germani.
     Când in anul 1980, cu doar doua săptămâni inainte de a muri, Ion St. Basgan a prezentat la tribuna Muzeului Tehnic din Bucureşti epopeea proceselor sale cu companiile petroliere din SUA, propunerile făcute de statul Israel de a deveni cetăţean al sau pentru a avea şanse de izbânda, cei care ii ascultau aveau impresia ca urmăresc o poveste stiintifico-fantastica. Nimic insa nu era fantastic. Patriotismul unui om nu putea fi cumpărat, nu avea preţ. A preferat sa moara sărac, pentru ca prezumtivul beneficiu sa raman in România. Cati dintre contemporanii sai, indiferent de constrângerile de natura economica, politica si chiar conjuncturala, au aparat un astfel de principiu pana in ultima clipa a viţeii ?
     De fapt, ce voia Ion St. Basgan ? Sa-si recupereze drepturile ce proveneau din aplicarea invenţiei sale, iar cu banii sa finanţeze intelegenta romaneasca, creativitatea romaneasca, in toate domeniile si in special in ştiinţa si tehnica. Dorea un fel de Premiu Nobel, un premiu substanţial, acordat romanilor. Mai dorea, totodată, ca Muzeul      Tehnic, la tribuna căruia vorbea, sa devină un simbol al ştiinţei si tehnicii romaneşti. "România ar merita o astfel de instituţie si opera lui Dimitrie Leonida va trebui continuata", spunea el. De altfel, Ion St. Basgan dedicase o parte din activitatea sa strângerii de documente si publicării unei monografii consacrate lui Dimitrie Leonida, cel care infiintase în 1908 prima Scoală de electricieni si mecanici din România, devenita ulterior, din 1909, Muzeul Tehnic.
Poate nu intamplator, Ion St. Basgan a scris o carte despre Dimitrie Leonida. Au multe trasaturi in comun, caractere puternice sub aparenta unor oameni blajini, iubitori de arta, incredere in valorile naţionale si, in primul rând, in tineri.
     lata de ce spiritul lui Ion St. Basgan dăinuie si la 100 de ani de la naştere. Acest aspect a fost relevat cu ocazia manifestărilor omagiale ce au avut loc in luna iunie in Bucureşti, la sediul AGIR (Asociaţia Generala a Inginerilor din Romania, la Focşani, locul de naştere al inventatorului, si la Ploieşti, unde la 10 octombrie s-a dezvelit la Muzeul National al Petrolului un bust al inventatorului.
     Şirul manifestărilor omagiale consacrate lui Ion St. Basgan se va incheia la Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida din Bucureşti, unde, in luna decembrie 2002, se va redeschide coltul memorial Ion St. Basgan, reorganizat după o concepţie a arhitectului Camil Roguski. Tot cu acest prilej, in sala unde a vorbit pentru ultima oara in public savantul roman vor avea loc o sesiune de comunicări, un recital omagial si acordarea Premiului Ion Basgan, ediţia a IlI-a. Toate acestea sunt posibile datorita abnegaţiei si devotamentului lui Ion Basgan junior, dornic sa respecte testamentul părintelui sau, promovarea inteligentei romaneşti pe plan naţional si internaţional.
      Acum, la centenarul inventatorului, putem spune ca spiritul savantului dăinuie puternic. Asemena altor mari creatori ca Minai Eminescu, Petrache Poenaru, Gogu Constantinescu, Ştefan Odobleja, Constantin Brancusi, George Enescu,Lucian Blaga, Mircea Eliade, Dumitru Staniloae, el cucereşte lumea intr-o expansiune culturala de inalt prestigiu, singura expansiune pe care romanii au practicat-o de-a lungul timpului.

ION BASGAN
Repere biografice

1902 - s-a nascut Ion St. Basgan, la 24 iunie, la Focşani, fiul preotului ortodox Ştefan Basgan si al Măriei, casnica.
1909-1913
- bursier la Liceul Internat din Iaşi.
1920-1925 - obţine o bursa la Societatea Petroliera Steaua Romana si urmează cursurile Scolii Superioare de Mine si Metalurgie din Leoben-Austria. In 1924 face practica la minele de petrol din Pechelbronn, Alsacia-Franta. 1925 - inginer la Şantierul Societăţii Steaua Romana.
1929, iulie - Nicolae Iorga l-a invitat la Vălenii de Munte, pentru aţine conferinţa Industria de petrol.
1930 - este numit director la Şantierul Steaua Romana din Moinesti.
1931 - s-a retras de la Societatea Steaua Romana pentru a continua cercetările ştiinţifice si pentru susţinerea doctoratului.
1932 - s-a stabilit la Bucureşti si s-a ocupat de foraj sonic. Împreuna cu George (Gogu) Constantinescu, Nicolae Malaxa, Alexandru Perieteanu si alţii este fondator al Asociaţiei Economice pentru Studiul Conjuncturii in România ii publica lucrarea Acţiunea si forma sapei Rotary in rocile formaţiunilor de petrol din România.
1933 - Academia Romana ii publica lucrarea Fenomenele vibratorii si efectul lor asupra acţiunii sapei in sistemul de foraj Rotary.
7 iulie 1933 - a susţinut doctoratul la Montanistische Hochschule Leoben-Austria.
20 iulie 1933 - participa la Congresul Mondial de Petrol din Londra, cu lucrarea Scientific Consideration of the Tehnic of Modern Drilling.
Septembrie 1933 - este numit profesor onorific la catedra Studiul petrolului de la Academia de Înalte Studii Comerciale si Industriale.
Aprilie 1934 - apare la Viena, in Editura Hans Urban, lucrarea de doctorat Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels, cu o prefaţa de George Constantinescu.
18 mai 1934 - inregistreaza brevetul de invenţie nr. 22789, Forajul cu prăjini grele proporţionale si forajul sonic, cu aplicarea efectului Basgan.
1935 - aplica brevetul in şantierele petroliere ale Societăţii Petrolifere Romane cu rezultate excepţionale. I se publica la Moscova si Baku (U.R.S.S.) lucrarea Bazele ştiinţifice ale metodelor moderne de foraj.
1936 - Academia Romana ii acorda Premiul NICOARA, la propunerea preşedintelui Ludovic Mrazec, pentru lucrarea Politica petrolului in funcţie de situaţia exploatărilor si problema combustibilului.
21 decembrie 1937 - se eliberează in S.U.A. brevetul de invenţie 2103137 pentru forajul cu prăjini grele Basgan.
16 iunie 1938 - se naşte primul sau fiu I. Basgan, cel care se ocupa in prezent de implinirea testamentului inventatorului.
1939 - incepe al doilea război mondial si soseşte la Bucureşti Mr. Rabe cu oferta de a cumpăra brevetul de invenţie din S.U.A.
22 iunie 1941 - a condus acţiunea din cadrul Uniunii Naţionale a Industriei Petrolifere (U.N.I.P.) pentru anularea protocolului Fischer romano-german si introducerea amendamentelor favorabile României.
30 ianuarie 1947 - s-a inregistrat brevetul nr. 37743 Forajul prin ciocan Rotary.
1960 - a sesizat Guvernul Roman asupra drepturilor sale in S.U.A. cu ocazia începerii tratativelor romano-americane.
16 septembrie 1960 - la Ministerul Petrolului, Consiliul Ştiinţific nr. 193, prezidat de Ministrul Mihail Florescu, a hotărât următoarele: publicarea invenţiilor lui Basgan in revista Petrol si gaze si deschiderea proceselor in S.U.A. Pentru aceasta, Camera de Comerţ primeşte suma de 6.000 dolari si deschide 120 de procese in numele lui Ion Basgan.
5 octombrie 1961 - in urma schimbului de scrisori pe care l-a avut Ion Basgan cu George Constantinescu, Academia Romana il invita pe părintele sonicitatii in tara. In Aula Academiei, Gogu Constantinescu a evidenţiat succesul in plan tehnico-economic de către firmele americane prin utilizarea forajului sonic.
13 octombrie 1965 - Departamentul de Stat al Industriei S.U.A. emite Diversting Order SA 838 prin care i se restituie brevetul de invenţie 2103137/ 1937 si este repus in drepturi ca urmare a discuţiilor purtate cu delegaţia romana condusa de Gheorghe Gheorghiu-Dej cu preşedintele S.U.A., Lyndon Johnson.
8 iulie 1966 - Daniel Farcas ii comunica expertiza efectuata de grupul german in S.U.A., evaluând drepturile sale la 8,7 miliarde dolari.
Decembrie 1980 - prezintă la Muzeul Tehnic din Bucureşti invenţiile sale si demersurile pentru câştigarea dreptului de autor din aplicarea acestora.

Date culese din volumul
Ion Basgan, un inventator de geniu, de Gabriel I. Naslase. Editura RAPANA, Bucureşti, 1977

JURNALUL DE PETROL SI GAZE
NOIEMBRIE 2002 11(41)
REVISTA NAŢIONALA DE PETROL, GAZE SI ENERGIE

Centenarul Ion Basgan
A fost sărbătorit cu fast la Ploieşti

Viorel lonita

La data de 10 octombrie 2002, Muzeul National al Petrolului si Fundaţia "Ion Basgan" au organizat cu mare fast manifestarea prilejuita de dezvelirea bustului marelui cercetător roman de renume internaţional, Dr. Ing. Ion Basgan, moment ce a celebrat 100 de ani de la naşterea sa.

      La manifestare au participat distinşi academicieni, reprezentanţi ai Guvernului, reprezentanţi ai autorităţilor locale si ai Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom", profesori, doctori si ingineri din domeniu.
Cuvântul de deschidere I-a aparţinut directorului Muzeului National al Petrolului Ploieşti, ing. Gabriela Tanasescu, care a salutat prezenta distinşilor academicieni, deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului, ai societăţilor petroliere, profesori, doctori si ingineri.
      "Este o fericita coincidenta ca, in anul in care industria petroliera romaneasca implineste frumoasa vârsta de 145 de ani, ne aflam azi aici pentru a omagia un centenar de existenta a unuia dintre cei mai importanţi ingineri petrolişti romani, si nu numai, dr. ing. Ion Basgan. Mărturisesc ca am fost intotdeauna fascinata de inteligenta omului in general, de sclipirea aceea care aprinde lumini nebanuite, iar in cazul inginerului Ion Basgan cred ca, dincolo de realizările sale de excepţie ce au revoluţionat tehnica forajului, ramane o viata dedicata cunoaşterii si izbânzii asupra naturii si a legilor ei. Pentru ca petroliştii formează o echipa aparte, sunt oameni capabili sa străpungă adâncurile pământului in căutarea aurului negru, suntem onoraţi ca dr. ing. Ion Basgan face parte din aceasta familie extraordinara, care nu se călăuzeşte decât după verbul "a reuşi".
      Ca unic muzeu de acest gen din România si printre putinele din lume, suntem privilegiaţi si onoraţi de faptul ca alături de valorile tehnice unicate pe care le deţinem vom beneficia începând de azi si de aceasta valoare artistica-sculptura in bronz a dr. ing. Ion Basgan, meritul pentru aceasta revenindu-I scultorului Panaite Chifu, care are o carte de vizita impresionanta. Cu sprijinul Fundaţiei si prin generozitatea familiei Tardea, arta si ştiinţa realizează astfel inca o data un menaj perfect, ai cărui beneficiari ne mândrim sa fim."
      Predestinat sa ofere ştiinţei si tehnicii romaneşti o serie de realizări de răsunet in domeniul perfecţionării forajului, Ion Basgan a fost, este si va ramane unul dintre cei mai străluciţi inventatori romani. Inspirat de ideile noi ale sonicitatii, dr. Ing. Ion Basgan a fost autorul a peste 50 de lucrări tehnico-stiintifice apărute in publicaţii de specialitate din diferite tari.
      Discipol si colaborator al părintelui sonicitatii, George (Gogu) Constantinescu, inginerul petrolist Ion Basgan s-a remarcat in planul creaţiei tehnico-stiintifice prin numeroase realizări de excepţie in domeniul industriei petroliere, care ulterior, au devenit priorităţi pe plan mondial.
Printre realizările sale deosebite privind perfecţionarea tehnicii forajului, putem aminti:: "Metoda pentru imbunatatirea randamentului si perfecţionării forajului rotativ, prin rotaţie percutanta si prin amortizare a presiunilor hidromecanice" (brevet roman nr. 22.789/1934 si "Un nou sistem de foraj, care ia in considerare presiunea hidrostatica si transmiterea energiei sonice la distanta prin utilizarea prăjinilor grele proporţionale si forajul sonic" (brevet S.U.A. nr. 2.103.137/1934).
      Având la baza principiul sonicitatii, noul sistem de foraj a revoluţionat industria petroliera americana. In felul acesta, economia americana si-a rotunjit substanţial profitul, prin economii anuale de 1,8 miliarde de dolari. Din păcate. Ion Basgan si urmaşii sai nu au fost beneficiari ai drepturilor de autor. Mai mult, Academia Romana (care I-a acordat, in anul 1953, Premiul Dr. Cornel Nicoara), Institutul de Petrol si Gaze si Universitatea Politehnica Bucureşti au omis, cu diverse prilejuri, sa-l comemoreze pe marele om de ştiinţa Ion Basgan, care a trăit si a muncit pentru ştiinţa romaneasca, si nu numai, dovedind din plin ca geniul este o caracteristica dominanta a neamului romanesc si nu un banal joc al întâmplării.
      Multe din realizările inventatorului Ion Basgan au constituit tema unor ample dezbateri in numeroase publicaţii periodice si tratate,fiind, totodată, surse de inspiraţie pentru alţi specialişti in perfecţionarea tehnicii forajului. In prefaţa uneia dintre lucrările inventatorului, publicate in fosta U.R.S.S. in anul 1935, prof. K. Siscenko a consemnat rezultatele deosebite obţinute de Ion Basgan in activitatea practica in URSS si in SUA, remarcând, in acelaşi timp, următoarele: "Obligând sapa sa vibreze in cursul forajului rotativ si dând prin aceasta o sarcina dinamica alternativa asupra tălpii, se poate obţine o mărire insemnata a avansării sapei. Acest lucru a fost dovedit de experimentele ANZII, care au arătat ca sapa, care de fapt a terminat avansarea sa, incepe din nou sa lucreze sub acţiunea vibraţiei longitudinale." Cele afirmate mai sus au avut şansa sa fie verificate in practica, in România, in anul 1938, la sonda nr. 471, din perimetrul 89 Ghirdoveni. In urma verificărilor privind aplicarea procedeului Basgan, s-au obţinut rezultate pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestuia, precum si imbunatatirea calităţii lui, prin obţinerea unei găuri perfect verticale.
      In esenţa, procedeul Basgan se bazează pe doua principii: forajul sonic si tehnica utilizării prăjinilor grele proporţionale. In felul acesta, forajul rotativ simultan percutant-forajul sonic-permite sapei sa efectueze asupra tălpii lovituri de percuţie, in timp ce ea continua sa se rotească. Loviturile de percuţie sunt rezultatul efectului sonic, fapt care conduce la un anumit nivel de vibraţii ale sapei. Metoda de foraj sonic, aplicata si in alte tari, se bazează pe vibraţiile produse de pompele de noroi in garnitura de foraj si transmiterea energiei la distanta prin garnitura de foraj, fara aparat de vibrat de fund.
      Pentru a evita săparea găurilor deviate si a ruperii prăjinilor, Ion Basgan evidenţiază insemnatatea utilizării prăjinilor grele proporţionale in garniturile de foraj, a căror greutate este egala cu greutatea lăsata pe sapa. Prin procedeul amintit se obţine o săpare verticala, al cărei randament economic reprezintă 30-50% in raport cu metodele aplicate anterior.

      In lucrările ştiinţifice ale savanţilor americani Murray Hawkins si Norman Lamont, de la Universitatea din California, precum si in cursurile universitare americane, franceze, germane si ruseşti s-a evidenţiat originea romaneasca a ideii profesorului Ion Basgan, precum si contribuţia acesteia la dezvoltarea ştiinţei romaneşti.
      După ample cercetări, studii di calcule. Ion Basgan a demonstrat ca in cazul metodei sale, punctul de aplicaţie al forţei lui Arhimede se afla la capătul de jos al garniturii, si nu in centrul de greutate al garniturii de prăjini de foraj introduse in noroiul de săpare.
      In felul acesta, Ion Basgan, cu toate invenţiile sale brevetate in tara si in străinătate, de mare importanta prin efectele economice ale aplicării lor in practica-forajul cu prăjini grele proporţionale si forajul sonic-, se inscrie in panoplia marilor inventatori romani. Astfel, ştiinţa si tehnica romaneasca au contribuit, datorita inginerului Ion Basgan, cu una dintre cele mai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-stiintific universal.
      Prin tot ceea ce a creat, Ion Basgan a fost si va ramane un inventator de geniu al poporului roman, un "nemuritor" ale cărui creaţii aparţin deja intregii umanităţi. In plus, dimensiunea sa profesionala poate fi completata cu aceea a unui fin observator al vieţii politice, deşi nu a acceptat niciodată sa intre in acest joc, chiar daca solicitările mai marilor zilei nu au lipsit. Existenta sa a fost predestinata in mod deosebit pentru creativitatea tehnico-stiintifica si mai puţin pentru incertitudinile politicii.
      După oficierea rugăciunii si sfinţirea bustului din bronz au urmat numeroase si infocate luări de cuvânt, si apoi lansarea volumelor "Personalităţi ale ştiinţei si culturii romanesti-Familia Leonida"-autori: Gabriel I. Nastase, Mihai Olteneanu, Paul Dudea si "Managementul inovarii-Inventii si consilieri de judete"-autori: Gabriel I. Nastase, Lorent Alexandru.

      Ion Basgan s-a născut la Focşani, la data de 24 iunie 1902. A absolvit Scoală Primara nr. 2 din Focşani, iar ca absolvent al Liceului Internat din Iaşi a obţinut o bursa acordata de Societatea "Steaua Romana" pentru Scoală Superioara de Mine si Metalurgie din Leoben-Austria (1920-1924). Din 1925 a lucrat in cadrul Societăţii "Steaua Romana", ca inginer sef de exploatare, sef de secţie si director al exploatărilor din judeţul Bacău. In 1932 devine membru fondator al "Asociaţiei Economice pentru Studiul Conjuncturei in România". In 1933 obţine titlul de doctor la "Montanistische Hochschule" Leoben, iar in perioada 1934-1944 lucrează la Catedra de Studiul Petrolului, din cadrul Academiei de înalte Studii Comerciale si Industriale din Bucureşti. In 1934 este numit director tehnic si, apoi, director unic al Societăţii "Petrolifera Romana", pana in 1943. In anul 1940 înfiinţează Societatea IGENICO, care se ocupa de extragerea ozocheritei din deseurile bătăturilor. In 1943 este numit consilier tehnic la Societatea MICA, iar intre anii 1944 si 1954 lucrează in diferite 'întreprinderi din domeniul minier si petrolier. Din 1954 activează in domeniul forajelor hidrogeologice si al alimentarilor cu apa. S-a stins din viata la 15 decembrie 1980.

Ziarul "DIMINEAŢA"
Rubrica MEMORIA - 10 OCTOMBRIE 2002

Romanul care a revoluţionat industria petroliera
CENTENAR ION BASGAN


      Trăim in civilizaţia petrolului. Aurul negru condiţionează existenta omenirii-pe coordonatele sale economice, sociale, si nu in cele din urma politice-si chiar si pe aceea a Terrei.
      Lumea de astăzi este-in bine sau in mai puţin bine-rezultanta dinamicului proces de exploatare si valorificare, iniţiat, in urma cu vreo 150 de ani, a resurselor de hidrocarburi ascunse in măruntaiele pământului. Căci ţiţeiul a fost, si este inca, in cea mai mare măsura, sângele care, pompat de marea inima a industriei, face sa funcţioneze complexul mecanism social al lumii contemporane.
      In acest domeniu, ca aproape in toate cele care au privit un dat esenţial in istoria omenirii, România si romanii au avut de jucat un rol cheie; apreciat si exploatat ca atare, chiar si de cei care, valorificând resursele de bogăţie si de inventivitate generate de solul romanesc, au incercat, pe cat le-a stat in putinţa, sa facă acest lucru fara a plati, in plan material, in plan moral, pentru aceasta folosinţa. Putem spune chiar ca exploatarea resurselor petroliere poate fi considerat exemplul prin excelenta a modului cum România a făcut opera de pionerat, nu doar prin tradiţia acestei industrii la noi cat, mai ales, prin aportul romanesc la cunoaşterea fundamentala si găsirea soluţiilor tehnologice de aplicare a acesteia in exploatările petroliere. Si, evident, prin oamenii care au făcut acest lucru posibil.
      Un asemenea om este Ion Basgan, cel de la a cărei naştere s-au împlinit in acest an o suta de ani, inginerul petrolist care, preluând principiul sonicitatii, formulat de un alt roman de geniu, George (Gogu) Constantinescu a descoperit efectul ce-I poarta numele prin care se reformuleaza, de o maniera revoluţionara, străvechea lege a lui Arhimede.
      Nu vom intra acum in detaliile ştiinţifice ale acestei descoperiri care a permis, in exploatarea ţiţeiului, un salt similar cu cel sa zicem, al depăşirii zidului sonic in aviaţie. Vom aborda doar latura economica a exploatării acestei invenţii care, din 1934 incoace, a permis sa se sară, in materie de adâncime a forării, de la 2000 de metri la peste 15.000! Brevetat in România, apoi, din 1937 si in SUA, "forajul sonic" al inginerului petrolist roman a adus multinaţionalelor petrolului-Standard Oii, Shell si alte de acelaşi calibru posibilitatea obţinerii unor beneficii de sute de miliarde de dolari, fara ca drepturile de autor, cuvenite inventatorului-evaluate la peste 8,6 miliarde dolari de către un grup de experţi germani inca din anii 60-sa fi fost plătite vreodată.
      Bătălia judiciara dusa intai de inventator, apoi de statul roman si de urmaşii lui Ion Basgan cu firmele petroliere americane, rămasa inca nefinalizata, poate constitui oricând un bun exemplu pentru a dovedi cum, atunci când in joc sunt sume fabuloase, chiar si in cea mai solida democraţie a lumii, dramul spre dreptate si adevăr devine intotdeauna nesigur.
      La 20 octombrie 1943, in baza legii Comerţului cu inamicul, Oficiul Custodelui Proprietăţilor Străine din SUA emite Ordinul de Blocare (Sechestrare) a drepturilor lui Ion Basgan din SUA.
      După război, in baza unei alte legi americane, din 1965, aceste drepturi, evaluate Ia cea. 8,6 miliarde de dolari, ar fi trebuit sa-I fie reacordate dar...inventatorul Ion Basgan este omis dintr-o... eroare administrativa.
      Ion Basgan se adresează din nou justiţiei americane. Fara succes. Intre timp, i se fac doua propuneri care sunt de natura sa lămurească totul. Una, vine din partea unui grup de afaceri israelian care ii oferă zece milioane de dolari cu titlu personal, daca devine cetăţean israelian si cedează statului evreu drepturile de exploatare a invenţiilor sale. A doua propunere, aproape identica, ii este făcuta la Ministerul Comerţului din SUA, in 1974 "s-ar putea găsi o soluţie legala de plata daca ar fi cetăţean american".
      Orice comentarii devin, cred, in aceste condiţii de prisos.
      Oricum, indiferent de modul in care timpul va aduce sau nu o rezolvare acestui contencios care, in nici un caz, nu poate face onoare Americii, se cuvine a remarca faptul ca, cel puţin in plan moral, exista astăzi o unanima recunoaştere a valorii ştiinţifice si practice a creaţiei lui Ion Basgan, un nume de referinţa al industriei petroliere universale.

Date importante din viata si activitatea Iui Ion Basgan

1902 Ion St. Basgan s-a născut la 24 iunie la Focşani.
1920-1925 Obţine o bursa cu contract, la Societatea Petrolifera Steaua Romana; a urmat cursurile Scolii Superioare de Mine si Metalurgie din Leoben-Austria. La anul 1924 a făcut practica la minele de petrol din Pechelbronn, Alsacia-Franta, studiind exploatarea petrolului prin galerii miniere.
1925, august Se intoarce in tara ca inginer la şantierele Societăţii Steaua Romana.
1929, iulie Prof. N. Iorga l-a invitat si a ţinut o conferinţa Universitatea "N. Iorga"-Valenii de Munte-cu titlul "Industria de Petrol".
1930 Este numit director la şantierele Steaua Romana din Moldova, la Moinesti.
1931, decembrie S-a retras de la Steaua Romana pentru a se dedica publicării rezultatului cercetărilor sale ştiinţifice si susţinerii doctoratului.
1932 S-a stabilit la Bucureşti si a elaborat primele noţiuni ale efectului Basgan, noile legi ale principiului Arhimede si ale forajului sonic. Împreuna cu George Constantinescu, Nicolae Malaxa, Alexandru Perieteanu s.a, a fost membru fondator al "Asociaţiei Economice pentru Studiul Conjuncturii din România". Academia Romana ii publica "Acţiunea si forma sapei Rotary in rocile formaţiunilor de petrol din România" cu o prefaţa de Prof Ing. Ficsinescu. Lucrarea a fost prezentata Academiei de Preşedintele Prof. L. Mrazec.
1933, 7 iulie A susţinut doctoratul la Montanistische Hochschule Leoben Austria. La solemnitate a asistat si ministrul României la Viena, Caius Brediceanu.
1933, 20 iulie A luat parte ca delegat oficial al României la Primul Congres Mondial de Petrol de la Londra. A prezentat comunicarea "Scientific Consideration of The Technic of Modern Drilling."
1934, aprilie Apare la Viena in Editura Hans Urban lucrarea de doctorat "Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels" cu o prefaţa de George Constantinescu.
1934, 18 mai I se înregistrează brevetul de invenţie in România nr. 22789 "Forajul cu prăjini grele proporţionale si forajul sonic" cu aplicarea efectului Basgan.
1935, ianuarie Aplicând noile metode de foraj Basgan si lucrând intens in şantierele petrolifere ale Soc. Petrolifera Romana a pus in producţie sondele cu rezultate excepţionale, ceea ce a consolidat situaţia financiara a intreprinderii.
1937, 6 iunie Se căsătoreşte cu Anisoara Frunzescu la Sinaia. Participa la Paris la ai 11-lea Congres Mondial de Petrol cu lucrarea "Rolul si Greutatea Necesara a prăjinilor Grele in Timpul Forajului".
1937, 21 decembrie Se eliberează in SUA brevetul de invenţie 2103137 pentru forajul cu prăjini grele Basgan, forajul sonic aplicând Efectul Basgan si transmiterea energiei sonice prin garnituri de foraj.
1938, 16 iunie I se naşte primul fiu, Ion I. Basgan (Ginel). începe sa intreprinda primele cercetări si exploatări geologice, pe cont propriu, in Vrancea si Bacău pentru petrol, aur, sulf.
1939, 1 septembrie începe cel de-al doilea război mondial si soseşte la Bucureşti americanul Mr. Rabe cu oferta pentru cumpărarea brevetului de invenţie USA. Proces cu Soc. Steaua Romana pentru neplata aplicării brevetului de invenţie.
1941,23 februarie I s-a născut al doilea fiu, Constantin I. Basgan (Dinu).
1945, 10 septembrie Prof P. Moore (SUA) publica in revista "The Oii and Gas Journal" efectul presiunii Arhimediene asupra garniturii de foraj, recunoscând de fapt efectul Basgan din brevetele de invenţii din 1934.
1949, 8 februarie Profesorii de la Universitatea Luisiana (California USA): M. Hawkins si T. Lamont publica in revista "A.P.I. Drilling and Production Practice"un studiu documentat care confirma prin experienţa de laborator efectul Basgan si importanta brevetelor de invenţie. T. Vozdvijnscki (URSS) publica in cartea sa Drilling Mecanix, Moscova, aceleaşi concluzii pentru confirmarea efectului Basgan.
1956,16 martie Naşterea celui de-al treilea fiu. Sorin I. Basgan.
1957, 15 iulie "Sonicitatea in Exploatările Petrolifere si Alimentările cu Apa", conferinţa ţinuta la Cursurile de Ştiinţa si Tehnica ale Academiei R.P.R. Best D.M. din USA publica un articol cu calculul greutăţilor drillcolarelor, confirmând astfel calculul greutăţii prăjinilor grele din brevetele Basgan din 1934 si 1937, in revista "World Oil, (Nr. 4, pag. 140, 1957).
1960 A sesizat guvernul roman asupra drepturilor sale in USA, cu ocazia inceperii trativelor romano-americane.
1960, 30 martie Se încheie acordul romano-american pentru reglementarea conturilor, fara a se fi luat in calcul drepturile Basgan.
1960, 16 septembrie S-a ţinut la Ministerul Petrolului, Consiliul Ştiinţific nr. 193, prezidat de Ministrul Mihai Florescu, unde a prezentat si discutat un studiu, in urma căruia s-au hotărât următoarele: experimentarea metodelor de foraj Basgan; deschiderea proceselor in USA; publicarea descoperirilor si invenţiilor Basgan in revista Petrol si Gaze. Camera de Comerţ primeşte de la Consiliul de Miniştri suma de 6000 de dolari si deschide in USA 120 de procese in numele lui Ion Basgan solicitând pentru inceput 125 milioane dolari.
1961 In fata justiţiei americane Societăţile petrolifere au prezentat un certificat de deces al medicului Dr. Ion Basgan (varul inventatorului), afirmând ca inventatorul a decedat. Procesele deschise s-au suspendat, constatandu-se ca brevetul de invenţie 2103137 USA,
proprietatea Basgan este inca sechestrat de guvernul american din timpul celui de-al doilea război mondial si in consecinţa nu avea dreptul de a solicita redeventele respective.
1965, 13 octombrie Departamentul de Stat al Justiţiei USA emite Divesting Order SA 838 prin care i se restituie brevetul de invenţie 2103137/1937 si este repus in drepturi, ca urmare a discuţiilor purtate de delegaţia romana condusa de Gheorghe Gheorghiu-Dej cu preşedintele USA Lyndon Johnson.
1966, 4 mai întâlnirea cu Ing. Daniel Farcas din RFG, delegat al grupului german Lommen-Reiter-Dresdner-Bank pentru incheierea unei convenţii de colaborare in vederea recuperării drepturilor din USA.
1967, 24 ianuarie Soseşte la Conniston. O vizitează pe Eva Constantinescu si participa la procesiunea de la mormântul lui George Constantinescu. Cu acest prilej va constata cu deosebit regret ca mormântul marelui savant roman nu are piatra funerara sau cruce.
1967, 5 aprilie Împreuna cu Dr. Constantin Dragan si Ing. Morariu a participat la şedinţa genarala a "Uniunei Petrilofere" din Roma. Dr. Constantin Dragan si Ing Morariu l-au prezentat pe Ion Basgan Preşedintelui "Uniunei Petrolifere" ( care a prezidat şedinţa) si petroliştilor italieni. Totodată, s-au difuzat prospectele lucrărilor sale, tipărite in mii de exemplare, prin ingrijirea Ing. Morariu, care a fost numit de Fundaţia Dragan ca expert in Public Relations in problema Basgan.
1970, 2 aprilie Alfred von Sternfeld ii telefonează de la Berlin lui Ion Basgan. Cu acest prilej acesta ii comunica lui Ion Basgan ca in urma unei discuţii pe care a avut-o la Washington cu Jack Evans, consilierul de petrol al Preşedintelui R. Nixon, acesta ar fi dispus sa-i sprijine cauza in SUA.
1971,16 martie Conferinţa de la Paris in saloanele Clubului International cu prof. Wili Berna, Pierre F. Bechard-Paris si Popov din sudul franţei. Aceştia erau foarte curioşi sa facă cunostiinta cu eroul "Mitului Basgan" ce se crease in vestul Europei si in USA.
1974,11 iunie Audienta la Ministerul Comerţului al SUA, director Abrahamson impreuna cu Griffin si Berea. S-a depus memoriul insotit de 21 de documente, i s-a recunoscut aportul si s-a afirmat ca s-ar putea găsi o soluţie legala de plata daca ar fi cetăţean american. Ion Basgan nu a acceptat aceasta oferta. In schimb, le-a propus americanilor sa-l ajute cu fonduri, in contul datoriei pe care o au aceştia fata de el, in realizarea Fundaţiei Basgan. In aceiaşi zi a depus la Ambasada Romana copia documentelor inaintate Guvernului American.
1980 Încetează din viata.

Pagina realizata de Vladimir ALEXANDRESCU


JURNALUL DE PETROL SI GAZE
Nr. 7 (37), iulie 2002
Revista Naţionala de Petrol si Gaze

Mesajul domnului Ion Iliescu, preşedintele României, adresat cu ocazia celui de-al 17-lea Congres Mondial al Petroliştilor, "Rio 2002", Brazilia, 1-5 septembrie 2002

România, tara producătoare de petrol. Tradiţie si perspective.

      Societatea umana se afla in prezent in plina epoca a petrolului, pe care savantul roman Ludovic Mrazec ii prezenta sugestiv ca pe "sângele care pulsează prin arterele civilizaţiei moderne."
      Tradiţia României, ca una dintre primele tari producătoare de petrol din lume, este atestata de cronicarii secolelor XVIII si XIX.
      De altfel, prezenta petrolului la suprafaţa, ca izvoare sau ca apariţii de gaze naturale, impregnaţii de asfalt pe capetele rocilor etc, a fost semnalata in Tarile Romaneşti prin multe documente, inca din secolul XV.

      Oamenii de cultura, calatori, pelerini care au trecut prin Moldova si Muntenia au menţionat numeroase asemenea apariţii superficiale de petrol si au descris modul in care in satele romaneşti oamenii colectau petrolul din gropile săpate in preajma izvoarelor sau cum săpau puţuri de petrol in condiţii extrem de grele, cu un grad maxim de periculozitate. Cu toata precaritatea mijloacelor tehnice aflate la indemana lor, ei izbuteau sa sape asemenea puturi, sa le consolideze pereţii si apoi sa scoată cu burduful sau cu găleata preţiosul lichid negru,vâscos.
      In statistica mondiala, România figurează ca prima tara din lume cu producţie "industriala" de petrol, anume 275 de tone, in anul 1857, Statele Unite ale Americii fiind menţionate in statistici doi ani mai târziu, după succesul obţinut de DRAKE in Pensylvanya, iar Rusia fiind prezenta cu prima producţie de titei in 1860.
      Anul 1857 este important pentru noi si pentru faptul ca tot atunci inginerul Theodor Mehedinteanu a pus in funcţiune o rafinărie de petrol, langa oraşul Ploieşti, precum si pentru ca, in acest an, principalele străzi ale Bucureştilor au fost înzestrate cu felinare ce foloseau pentru iluminare petrol lampant, o veritabila premiera mondiala.
      Sfârşitul secolului XIX si inceputul celui următor au reprezentat o perioada in care capitalul străin a pătruns impetuos in industria romaneasca de petrol si in care s-au format primele grupuri de intreprinzatori romani in acest domeniu.       Au luat naştere o serie de societari, filiale ale unor mari companii străine, dintre care mai cunoscute au fost: Steaua Romana, Romano-Americana, Unirea, Columbia, Creditul Petrolier, Astra Romana, iar mai apoi Creditul Minier, Industria Romana de Petrol SA, acestea din urma având capital romanesc.
      In aceasta perioada, producţia de petrol a tarii a avut o tendinţa generala de creştere.
      După al doilea război mondial, s-a trecut la naţionalizarea tuturor mijloacelor principale de producţie (1948), statul preluând intreaga industrie romaneasca. S-au format doua societăţi cu capital de stat, Petrolifera Muntenia si Petrolifera Moldova, care, in anul 1950, au fuzionat in compania mixta romano-sovietica numita Sovrompetrol, desfiinţată după sase ani. Ulterior s-au infiintat Compania Rompetrol SA (1974), Regia Autonoma Romgaz (1991), toate cu capital de stat. Producţia de petrol a României a atins un vârf in anul 1976, de aproape 15 mii. tone.
      In utimii 12 ani, incep sa-si facă apariţia si companii private, mai cu seama in domeniul săpării sondelor. In anul 2001, in România s-au produs 6 mii. tone de titei, la care se adaugă 6 mld. Mc de gaze naturale, de către Petrom, iar Romgaz a produs 8 mld. Mc. de gaze naturale, aceasta companie având ca obiect de exploatare, in exclusivitate, gazele neasociate ţiţeiului.
      Scăderea producţiei de petrol din ultimii 25 de ani se datorează diminuării resurselor naturale. Explorările pentru indentificarea de noi acumulări de hidrocarburi continua. O resursa o constituie, de asemenea, promovarea tehnologiilor de recuperare secundara si terţiara.
      In perioada de după anul 1963, prin Ministerul Petrolului si in colaborare cu institute de cercetare-proiectare pentru forajul de explorare, de exploatare, pentru construcţii petroliere si transport al produselor de petrol, România a realizat pentru explorarea si exploatarea zăcămintelor, instalaţii petroliere complexe, conducte magistrale etc, a acordat consultaţii si asistenta tehnica pentru numeroase tari din Asia (Bangladesh, Irak, India, Kuweit, Iordania, Coreea, Yemen, Siria), din Africa (Egipt, Maroc, Algeria, Angola, Libia, Nigeria, Congo, Sudan), din Europa (Bulgaria, Grecia, Malta, Polonia, Turcia, URSS, Iugoslavia) si din America de Sud (Columbia, Ecuador).
      Succesele obţinute de România in industria de petrol se datorează in buna măsura faptului ca in tara noastră au luat fiinţa o scoală de pregătire a specialiştilor, recunoscuta pe tot globul, instituţii de invatamant superior care au şcolarizat cadre de specialişti in toate domeniile: explorare, foraj, exploatare, construcţii de şantier, utilaje de toate felurile, transport, rafinare etc. Daca pana in anul 1948 pregătirea specialiştilor in domeniile petroliere se realiza numai in cadrul Universităţii Bucureşti, la Scoală Naţionala de Poduri si Şosele si la Institutul Politehnic, după anul 1948 s-a adăugat Institutul de Petrol si Gaze , astăzi Universitatea de Petrol si Gaze Ploieşti.
      In aceste mari instituţii de invatamant, s-au pregătit mii de tineri, ca studenţi sau pentru masterat si doctorat, romani si străini, veniţi in tara noastră de pe toate meridianele lumii.
      Industria petroliera romaneasca a beneficiat, pe tot parcursul timpului, de concursul unor adevărate personalitati ştiinţifice si tehnice, care au introdus concepţii moderne, tehnici noi, de mare eficienta in exploatarea petrolului, in forajul sondelor, in extracţia ţiţeiului, in proiectarea exploatării, in ingineria de zăcământ, in construcţia utilajelor petroliere, in rafinăria ţiţeiului brut. Menţionam totodată lucrările lui Grigore Cobalcescu si Grigore Stefanescu, de la finele secolului al XIX-lea, privind ţiţeiul in România, apoi cele ale lui Ludovic Mrazec, de la inceputul secolului al XX-lea, lucrări care au deschis perspective noi pentru descoperirea unor importante acumulări de titei in mai multe regiuni din România.
      Din anul 1927, firma Schlumberger a inceput sa efectueze operaţiuni de carotaj electric, la toate sondele de foraj, iar studiul găurilor de sonda, prin mai multe metode geofizice, s-a generalizat indata după al doilea război mondial. In aceasta ordine de idei, menţionam introducerea in cercetarea găurilor de sonda a carotajului electric lateral (DRR), invenţia unui geofizician roman (1970).
      Cercetarea geofizica a bazinelor petrolifere romaneşti a inceput intre anii 1925-1930, folosind metoda gravimetrica, iar mai apoi alte metode (seismometria de refracţie s-a introdus in anul 1942), astăzi fiind generalizata seismometria 3D (tridimensionala) de către Prospecţiuni SA. In domeniul forării sondelor, se poate retine ca, de Ia săparea manuala a primei sonde folosind prăjini din lemn si sapa tip burghiu (1861), s-a trecut la săparea sondelor cu sistemul pensylvanian (1879) si canadian (1883), introducandu-se prăjinile de foraj metalice (1895), sisteme percutante uscate si sistemul de foraj percutant hidraulic (1896). Cativa ani mai târziu s-a experimentat forajul rotativ Colix-Drill (1901), iar in 1907 se adopta forajul in sistemul Rotary, care s-a generalizat in scurt timp. In anul 1934, Ion Basgan obţine in SUA patentul folosirii tehnologiei de adâncime in săparea sondelor, invenţie care a revoluţionat practic sistemul de foraj.
      Forajul cu motor electric de adâncime a fost experimentat in România inca din anul 1912, iar in 1952 s-a introdus forajul cu turbina hidraulica, in cazul rocilor foarte dure.
      Anul 1975 marchează începutul forajului pe platforma continentala a Marii Negre cu echipament romanesc, iar in anul 1984 s-a săpat cea mai adânca sonda din România (7.025 m).
      In domeniul exploatării ţiţeiului, sunt de relevat foarte multe aspecte care nu pot fi cuprinse, in totalitatea lor, intr-o prezentare sumara. Totuşi, este necesar sa subliniem câteva dintre ele. Mai intai faptul ca exploatarea petrolului, inceputa cu puţurile si primele sonde inainte de anul 1865, s-a completat cu sistemul de exploatare in galeriile miniere, incepand din anul 1925, in doua câmpuri petrolifere.
      Totodată, exploatarea petrolului prin sonde a beneficiat de introducerea, foarte timpurie, a metodelor adecvate pentru creşterea factorului final de recuperare a ţiţeiului, cum sunt: gaz-liftul (1921), injecţia de gaze (1931), injecţia de apa (1951), injecţia de abur (1964), combustia subterana (1964), injecţia de C02 (1976), injectia de polimeri, de soluţii tensioactive, de soluţii alcaline s.a. (1979), injecţia de abur, azot si agent spumant (1988).
      In elaborarea proiectelor si controlul aplicării acestor metode, rolul esenţial l-a avut Institutul de Cercetări si Proiectări pentru Petrol si Gaze Campina, infîintat in anul 1974, care a continuat o mai veche tradiţie in cercetarea-proiectarea exploatării zăcămintelor de petrol in România, inaugurat de un centru de cercetare constituit inainte de al doilea război mondial si devenit, in anul 1957, Institutul de Cercetări Foraj-Extracţie Campina.
      Inca din perioada interbelica, in zonele petrolifere s-au infiintat ateliere de construcţii si reparaţii pentru utilajele necesare forajului sondelor si extracţiei ţiţeiului. După al doilea război mondial, s-a creat o puternica industrie de construcţii petroliere, care a acoperit integral cerinţele interne si a exportat numeroase echipamente. De peste 25 de ani, tara noastră este producătoare de platforme de foraj marin, cu tot ce este necesar săpării sondelor, in condiţiile inospitaliere ale marilor.
      Referitor la sectorul prelucrării ţiţeiului brut, existenta sa a început cu 145 de ani in urma, când s-a construit o mica rafinărie ("gazarie") la Lucacesti (jud. Bacău). In anul 1897 i-a fiinţa marea rafinărie Steaua Romana la Campina, si mai târziu se construiesc alte mari rafinărie Steaua Romana la Campina, si mai târziu se construiesc alte mari rafinării la Campina si la Ploieşti, cu capacităţi de prelucrare anuala a cate 6-800.000 mc de titei brut. După al doilea război mondial, aceste rafinării au fost dezvoltate si retehnologizate si, in paralel, au fost construite alte rafinării cu capacitate mai mare la Ploieşti, Piteşti si Midia (pe litoralul Marii Negre). In acest fel, pe etape, s-a ajuns la o capacitate totala de rafinare de 550 de mii de barili de titei pe zi (cea. 31.500.000 mc/an), România ocupând astăzi, in grupul statelor central si est europene, locul al patrulea in ceea ce priveşte capacitatea instalaţiilor de rafinărie.
Realizările României, ale corpului ştiinţific, tehnic si tehnologic din domeniul petrolier si petrochimic, atât in plan teoretic, cat si practic, au fost cunoscute si apreciate peste tot in lume inca de la inceputul secolului al XX-lea. In anul 1907 a avut loc Primul Congres Mondial al Petrolului, la Bucureşti, sub preşedinţia profesorului universitar academician roman Ludovic Mrazec. Succesul acestui mare eveniment internaţional a fost reeditat in anul 1979 când, tot la Bucureşti s-a ţinut cel de-al X-lea Congres Mondial al Petrolului. La majoritatea congreselor mondiale ale petrolului, specialiştii romani au prezentat comunicări ştiinţifice valoroase, apreciate de participanţi.
      Eveniment de insemnatate internaţionala deosebita, cel de-al XVII-lea Congres Mondial al Petrolului "Rio 2002", reuneşte 57 de state membre, intre care si România, alături de marile producătoare de titei (Algeria, Arabia Saudita, Iran, Indonezia, Brazilia. Canada, Libia, Mexic, Rusia, SUA, Venezuela s.a.). înscriind pe frontispiciu sintagma "PETROLEUM INDUSTRY: EXCELLENCE AND REPONSABILITY IN SERVING SOCIETY", Congresul va reprezenta un nou prilej pentru delegaţia petroliştilor romani de a infatisa realizările obţinute de România in explorarea, exploatarea si prelucrarea ţiţeiului brut, in transportul si in stocarea produselor de petrol, in construcţia utilajului petrolier.
      La acest Congres, România se prezintă cu o oferta de explorare-exploatare si de rafinărie deschisa atât capitalului autohton, cat si celui străin, a cărei avangarda o reprezintă astăzi filiale, create in ultima decada, ale unor mari companii, cum sunt: "Shell", "Total Fina Elf, "Ramco Energy", "Schlumberger" s.a. Faptul ca România dispune inca de rezerve importante de petrol si gaze, care o situează pe locul al IV-lea in Europa pentru titei si pe locul al VII-lea pentru gaze (conform statisticilor actuale publicate de ENI in anul 2001), este un argument valid ca industria romaneasca de petrol va continua sa existe inca mulţi ani.
      Companiile romane de petrol si gaze acţionează pe noi suprafeţe de concesionare in străinătate, in scopul creşterii portofoliului de rezerve si a producţiei externe de titei, amplificând astfel activităţile romaneşti de cercetare-proiectare si de exploatare a petrolului.
      România, mandra de tradiţiile sale in domeniul petrolului, abordează problemele specifice acestuia de pe poziţiile modernităţii si a progresului tehnologic, adaugandu-le preocupările tot mai importante pentru protecţia si menţinerea calităţii factorilor de mediu.

      Petrolul, indispensabil civilizaţiei industriale si factor important de progres si bunăstare, este in acelaşi timp responsabil de degradarea condiţiilor de mediu. Ca resursa regenerabila la scara istoriei comune, petrolul trebuie folosit raţional. De aceea industria petrolului si cea petrochimica trebuie sa colaboreze cu utilizatorii pentru a găsi forme cat mai nepoluante de utilizare a acestei valoroase materii prime si a derivatelor sale.
      De asemenea avem nevoie de noi metode de exploatare, cat mai nepoluante, neinvazive si sa aibă un factor cat de mare posibil de recuperare a zăcământului.
      Petrolul va fi multa vreme principala sursa de energie in multe domenii, mai ales transporturi si in generarea energiei electrice si termice. Este in interesul umanităţii ca o parte din profiturile obţinute in aceste domenii sa fie destinata punerii la punct a tehnologiilor si a surselor alternative de energie, care sa folosească resurse regenerabile. Aceasta abordare ar da o perspectiva pe termen lung sectorului petrolier si petrochimic, care oferă poate sute de milioane de locuri de munca, direct si indirect, la nivel global.
      România trebuie sa facă din prospectarea, exploatarea si prelucrarea petrolului un domeniu de excelenta ştiinţifica, tehnica si tehnologica, pentru a valorifica si a duce mai departe tradiţiile sale si pentru a contribui la dezvoltarea acestei ramuri industriale de maxima importanta a economici globalizate.

Materialul a fost preluat de pe CD-ul de prezentare intitulat "O carte pentru tine-2002", realizat de Dr. Ing. Neculae Pandele, SNP Petrom.

 

MESAGERUL ECONOMIC Nr. 44 / 2000
Mari personalităţi din trecut
ION St. Basgan 1902-1980

Cercetătorul genial

      Arhimede (287-212 i.H.), invatat din antica Grecie, a descoperit principiul fundamental al hidrostaticii, care ii poarta numele, conform căruia un corp cufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forţa egala cu greutatea volumului de lichid dizlocuit.
      Timp de peste doua mii de ani, acest princioiu a fost transmis din generaţie in generaţie si utilizat in calcule hidrotehnice fara nici o schimbare.
      Dar iată ca un inginer roman, Ion Basgan, pe baza observaţiilor personale, efectuate la săparea sondelor, aduce un amendament principiului lui Arhimede, care a uimit lumea si care l-a condus la realizarea unor invenţii importante in domeniul forajului. El a constatat si demonstrat experimental si matematic ca si cazul utilizării prăjinilor lungi de foraj, forta arhimedica nu acţionează in centrul de greutate asa cum se credea. Aceasta descoperire ştiinţifica este cunoscuta sub denumirea de Efectul Basgan si a fost generalizata si in alte domenii ale hidromecanicii.

      Date biografice

      Ion St. Basgan s-a născut in Focşani, la 24 iunie 1902. A absolvit Liceul Internat din Iaşi in 1920, după care. bursier al Societăţii "Steaua Romana", urmează in continuare studiile la Scoală Superioara de Mine si Metalurgie" din Leoben, Austria, pe care a absolvit-o in 1924. A obţinut titlul de doctor la Montanistische-Hochschule, in 1933.
      Intre anii 1944-1954 a lucrat in domeniul forajelor hidrologice si alimentarii cu apa a oraşelor. El a desfăşurat si o activitate didactica apreciata de cei care i-au frecventat cursul de Economia petrolului, pe care il preda ca profesor la Academia Comerciala din Bucureşti, ASE-ul de astăzi.

      Condiţii conjuncturale

      In Anuarul statistic mondial din 1857, apare pentru prima data in lume o cifra reprezentând o extracţie de petrol; si aceasta efectuata in Principatele Romane. Anul este considerat ca inceputul exploatării industriale a zăcămintelor de petrol in tara noastră si in întreaga lume.
      Petrolul, "aurul negru", constituind cea mai importanta bogăţie a subsolului tarii noastre, a necesitat pregătirea unui număr mare de profesionişti de inalta clasa. Specialiştii romani din industria petrolului (cercetare, explorare, procesare) sunt recunoscuti ca au adus contribuţii de valoare mondiala in acest domeniu. In aceste imprejurari, Ion St. Basgan si-a desfăşurat cercetările si a creat invenţiile sale.

      Invenţiile lui Basgan si odiseea lor

      Prima invenţie a lui I. Basgan, care a revoluţionat tehnica forajului in epoca, a fost realizata in 1934; ea se refera la "Forajul rotativ percutant", brevet regal roman 22.789/1934 si brevet SUA nr. 739.632/1934, care i-a fost autentificat in 1937 si garantat de Guvernul SUA , după trei ani de experimentări in şantierele petroliere din aceasta tara.
      Invenţia este rezultatul aplicării Efectului Basgan si Legii sonicitatii, descoperita de marele savant Gogu Constantinescu (1881-1965). Cu aceasta invenţie s-au reuşit o serie de performante apreciate pe plan mondial.
lata in ce consta aceasta epocala invenţie: autorul ei a aplicat la mişcarea de rotaţie a sapei si o mişcare de vibraţie prin introducerea de greutăţi suplimentare pentru a contracara presiunea hidrometrica. Prin aceasta soluţie a miscorat din lungimea garniturii care era supusa compresiunii, obţinând următoarele rezultate:
• a mărit viteza de penetrare a sapei, crescând randamentul forajului;
• a redus numărul de instrumentaţii;
• a mărit adâncimea de forare pana la 3.000-5.000 m;
• a redus costurile forajului cu 30 %.
      Iniţial, metoda de foraj Basgan a fost folosita in tara pentru cercetarea zăcămintelor de la adâncime mare (executarea de foraje structurale).
      In 1936, sovieticii, prin spionaj si furt de tehnologie, au folosit metoda in câmpurile petroliere de la Baku, fara sa recunoască drepturile de autor.
Din 1937, acest brevet a fost aplicat in SUA de marile trusturi petroliere, care au eludat drepturile de autor si nu au achitat nici pana in prezent datoriile pentru utilizarea invenţiei si drepturile de autor pe care trebuiau sa le suporte conform legilor de protecţie a inventatorilor brevetaţi in SUA.
      lata cum se explica nerespectarea legilor de către trusturile petroliere americane:
      In momentul in care s-au creat condiţiile de aplicare a invenţiei, a izbucnit cel de-al doilea război mondial. România a declarat război Statelor Unite, devenind tara beligeranta inamica. Guvernul american a procedat la sechestrarea bunurilor străine aparţinând cetăţenilor din tarile inamice.Dintre acestea a făcut parte si brevetul amintit, proprietate a cetăţeanului roman Ing. Ion St. Basgan.
      In 1966, un grup de experţi germani a comunicat Guvernului României autenticitatea acestor fapte. In acelaşi an, preşedintele Johnson a scos de sub sechestru brevetul si, prin procurorul general al SUA si prin Ordinul ministrului de justiţie SUA nr. 20.530/30.XI.1945, l-a restituit moştenitorului, adică familiei Basgan, fara a preciza o perioada in care aceştia ar putea recupera banii rezultaţi din folosirea invenţiei, suma de opt miliarde USD.
      Astăzi, datoria trusturilor către familia Basgan se ridica la 200 miliarde USD. Intervenţiile făcute de Statul Roman in 1966 nu au avut nici un rezultat. Prof. Ing. Ion Basgan a lăsat prin testament "ca, in cazul recuperării drepturilor mele băneşti, cea mai mare parte, 90% din suma, sa fie pusa la dispoziţia organismelor internaţionale si naţionale, spre binele oamenilor si progresul ştiinţei."
      In prezent se fac demersuri legale, de către Fundaţia Ion St. Basgan si de alte organizaţii ale inventatorilor din fostele tari beligerante, aflaţi in aceasi situaţie, prin care se spera ca aceste sume sa fie recuperate de la cei care au folosit intervenţiile genialului inginer roman.
      Ing. I. Basgan a realizat mai multe invenţii si numeroase inovaţii. Dintre acestea o citam numai pe cea brevetata in 1967, care a permis omenirii sa depăşească adâncimea critica de aproximativ 8.000 m atinsa pana atunci, si intitulata: "Sistem de foraj rotativ si rotopercutant cu frecvente sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum si instalaţia si aparatura respectiva", brevetat in Italia, Franţa, SUA, Portugalia si tarile arabe.
Importanta mondiala, ştiinţifica si tehnica a acestor invenţii a fost caracterizata astfel: "Invenţiile inginerului Ion Basgan constituie, in prezent, piatra de temelie a forajului modern si sunt recunoscute de toate tarile producătoare de petrol si dezvoltate industrial."
      A trecut in nefiinţa la 15 decembrie 1980. Numele lui ramane inscris cu litere de aur in istoria ştiinţei si tehnicii universale.

Mihai OLTENEANU

JURNALUL DE VRANCEA
Nr. 396-397, Anul X - Bilunar de atitudine si civilizatie - Noiembrie 2003

Ion Basgan,
un inventator de geniu

      Sub acest generic s-a desfăşurat la Scoală Generala Ion Basgan din Focşani, un concurs de testare a cunoştinţelor elevilor din clasa a VH-a. Un juriu alcătuit din prof. Nicoleta Ignat, prof. Măria Nichita si elev Alexandru Mihu, a stabilit ierarhia echipajelor participante. Echipajul i-a fost format din elevele Stoica lulia si Dima Bogdana de la clasa a VH-a; echipajul II format din Roşu Alexandru si Constantin Leo din clasa a VH-a C si echipajul III format din Cretu Irina si Poiana Claudia din clasa a Vll-a D.
      Profesorul examinator Veta Balescu a formulat intrebarile cu oarecare emoţie, dat fiind prezenta in sala a D-lui Ion Basgan, fiul inventatorului de geniu si preşedintele fundaţiei omonime, care a inmanat si premiile echipajelor câştigătoare. Conducerea scolii a primit cu pâine si sare atât pe fiul celebrului inventator cat si pe membrii fundaţiei Fon Basgan, care au donat bibliotecii un important fond de carte, pentru care elevii au mulţumit in mod nemijlocit. Au fost vizitate câteva săli de clasa cu un mobilier făcut sa tina seama de ergonomia corpului elevilor, preocupare mai rar intalnita in şcolile din România, biblioteca plina de cărti aferente programei şcolare, laboratoarele si amfiteatrul de fizica.
      Majoritatea dotărilor s-au făcut prin grija conducerii scolii, existând speranţe ca Fundaţia Ion Basgan sa poată contribui la rândul ei cu o parte din necesarul de stricta urgenta al scolii.

Reporter

OGLINDA MOLDOVEI - Cotidian popular, Anul III, Nr. 829, 27 Februarie 2002
GAZETA LITERARA VRÂNCEANĂ Nr. 195
Anul V - Bilunar de cultura si civilizaţie, 15-21 martie 2002

O NOUA PRESTIGIOASA MANIFESTARE CULTURAL-STIINTIFICA
ORGANIZATA DE FUNDAŢIA "ION BASGAN"

      Revista noastră "Oglinda Moldovei nr. 809 din 30 ianuarie a.c. a prezentat in premiera pe tara o ampla sinteza a conţinutului lucrării "Societatea civila" semnata de academicianul Vasile Stanescu.
      Recent, Casa Oamneilor de Ştiinţa a Academiei Romane a găzduit in organizarea Fundaţiei Ion Basgan lansarea acestei îucrari-adevarat eveniment editorial in tara noastra-dupa decembrie 1989. La aceasta prestigioasa manifestare cultural-stiintifica a luat parte un numeros public care si-a exprimat cu acest prilej punctele lui de vedere privind actualitatea problemelor abordate de autor, un bun cunoscător al domeniului. In acest sens a luat cuvântul prof. Eugen Simion, preşedintele Academiei Romane, academicienii Nicolae Cajal, Tudorel Postolache, C. Ionetc, Emilian M. Dobrescu, Victor Sabini, Radu Voinea, Ion I. Filipescu etc. In incheiere academicianul Vasile Stanescu, autorul lucrării, a mulţumit distinşilor participanţi la aceasta manifestare cultural-stiintifica pentru modul deschis in care au fost abordate problemele cuprinse in volum si totodată a transmis mulţumirile sale inginerului Ion Basgan Jr. pentru sprijinul acordat in organizarea si desfăşurarea acestei acţiuni iniţiate de către Fundaţia Ion Basgan.
      Un eveniment ca acesta nu putea sa nu anunţe un altul cel puţin la fel de prestigios. La Focşani, la 24 iunie ing. Ion Basgan Jr. patronul spiritual al manifestării mai sus amintite va aniversa împlinirea a 100 de ani de la naşterea inventatorului de geniu Ion Basgan, odată cu festivitatea decernării premiilor de la Concursul National Iuliu Zamfirescu-Editia 2002, eveniment la care fundaţia are o contribuţie majora.

PALATUL DE JUSTIŢIE, Serie noua, Nr. 2, 2002

"SOCIETATEA CIVILA" - Eveniment editorial

      In ultimii ani peisajul editorial s-a imbogatit cu lucrări care cuprind probleme de o deosebita importanta atât pentru marele public, cat si pentru diferite compartimente ale vieţii sociale, fapt remarcat si prin numeroasele premii acordate de instituţiile de profil. In unele domenii, cum sunt lucrările care abordează ştiinţele juridice, de exemplu, s-a statornicit obiceiul ca, la sfârşit de an, cele mai bune lucrări sa fie premiate de Uniunea Juriştilor din România pentru conţinutul lor deosebit, pentru actualitatea problemelor abordate.
      Recent, acad. Prof. Univ. Vasile Stanescu a elaborat o lucrare care se constituie o premiera in peisajul nostru editorial atât prin problematica abordata, cat si prin nevoia de cunoaştere a unui domeniu atât de complex.
      In cuvântul inainte al academicianului profesor Nicolae Cajal se arata ca "ne aflam in fata unei adevărate monografii-singulara, după cunostiintele noastre, in spaţiul central si est-european-, Ia care nu ştii ce sa urmăreşti mai intai: eleganta, expunerii, caracterul multidisciplinar care domina lucrarea, originalitatea prezentării, bogăţia informaţiei, surprinderea unor tendinţe negative care-si fac loc in activitatea unor segmente ale societăţii civile sau intrebarile pe care si le pune autorul si care ne privesc pe noi toţi."
      Astfel, lucrarea conţine o analiza concisa a societăţii civile in contextul social-politic si economic contemporan, de asemenea o evaluare a activităţii compartimentului, orgonazitiilor neguvemamentale romaneşti si a parteneriatului putere publica-mediu de afaceri"sector nonprofit.
      In partea introductiva a lucrării este prezenta o definiţie originala a societăţii civile - ca fiind ansamblul formelor organizatorice neguvernamentale, fundamentale pe dreptul constituţional de libera asociere, prin care exprima public si se incearca promovarea in comun a unor interese specifice, economice, sociale, culturale, informaţionale, educative, profesionale, civice si politice, pe fondul interesului general, al interesului naţional.
      Continuandu-si demersul, autorul abordează principalele funcţii ale societăţii civile-functia de furnizare de servicii sociale complementare sau alternative celor furnizate in domeniul public, funcţia de supraveghere (starea de veghe, monotorizarea), funcţia de sancţionare a puterii publice si funcţia educativa-alaturi de spaţiul in care operează precum si criteriile de evaluare ale societăţii civile, concentrează, intr-o forma absolut originala, sintetica si concisa-intregul eşafodaj care face obiectul acţiunii societăţii civile, in general, si in raporturile cu puterea publica, in special.
      O vasta problematica a societăţii civile in ansamblul ei este cuprinsa in cele noua capitole, reconceptualizarea democraţiei si emergenta societăţii civile-caracteristica a ultimului deceniu in România; pluralismul politic real-conditie sine qua non a afirmării societăţii civile; sindicatele -reprezentante ale societăţii civile si parteneri ai dialogului social si economic; patronatele; organizaţiile neguvernamentale - asociatii si fundaţii; organizaţiile neguvernamentale din sfera economiei; instituţii si mijloace de acţiune publice consacrate constituţional, la care se racordează societatea civila; societatea mediatica-un alter ego al cetăţii; societatea civila in fata globalizarii.
      O lucrare remarcabila care, prin conţinutul ei, a reuşit sa prezinte rolul si locul societăţii civile in peisajul actual social, mai ales cum sublinia acad. Prof Nicolae Cajal in cuvântul inainte "complexitatea relaţiilor si a formelor
parteneriale dintre societatea civila si puterea publica; relaţii prezente si viitoare, pe plan naţional si internaţional."

*

      Casa Oamenilor de Ştiinţa a Academiei Romane a găzduit recent, in organizarea Fundaţiei Ion Basgan, lansarea lucrării mai sus prezentate in aceasta pagina-adevarat eveniment editorial in tara noastră, după decembrie 1989. La aceasta prestigioasa manifestare cultural-stiintifica a luat parte un numeros public, compus din cadre universitare si oameni de ştiinţa care si-au exprimat cu acest prilej punctele lor de vedere privind actualitatea problemelor abordate de autor, un bun cunoscător al domeniului. Au participat acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Romane, academicienii Nicolae Cajal, Tudorel Postolache, C. lonete, Emilian M. Dobroscu, Victor Saliini, Radu Voinea, Ion I. Filipescu, Paul Cosmovici, Aurel Iancu s.a.
      In incheiere, academicianul Vasile Stanescu, autorul lucrării, a mulţumit distinşilor participanţi pentru modul deschis in care au fost abordate problemele cuprinse in volum si, totodată, a transmis mulţumirile sale inginerului Ion Basgan Jr. pentru sprijinul acordat in organizarea si desfăşurarea acestei acţiuni de către Fundaţia Ion Basgan.

H. LEREA

ECONOMISTUL-Anul XII, Nr. 1132-20 iunie 2002
Cotidian editat de Asociaţia Generala a Economiştilor din Romania - A.G.E.R.

LA AGIR
Simpozion omagial - BASGAN

      Cu prilejul implinirii a 100 de ani de la naşterea lui Ion St. BASGAN, romanul care a inventat si realizat forajul rotativ percutant, Asociaţia Generala a Inginerilor din România (AGIR), impreuna cu Fundaţia "ION BASGAN", a organizat, in memoria strălucitului inventator roman, im simpozion omagial ce a reunit, in clădirea "Politehnica" din Calea Victoriei, remarcabile valori ale vieţii ştiinţifice si tehnice din România de azi. Manifestarea a fost deschisa de preşedintele AGIR - dr. ing. Minai MIHAITA.
      Autor a numeroase inventii-dintre care se impune cu valoare "revoluţionara tehnica": "Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ, prin rotaţie percutanta si prin amortizare a presiunii hidromecanice" (Brevet roman nr. 22.789/1934); "Aparat rotativ pentru forare puţuri" (Brevet SUA nr. 2.103.137/1937); "Procedeu si sistem de forare rotativa cu vibraţii sonice impuse fluidului de foraj" (Brevet SUA nr. 3507341/1970) -, Ion St. Basgan a fost evocat in cuvinte calde, cu aleasa cinstire, de acad. Dorel ZUGRAVESCU ("Ion St. Basgan, asa cum l-am cunoscut"); deputatul Dorel DORIAN ("Permanenta Basgan"); prof. Dr. ing. Dan IONESCU-SISESTI ("Dascălul Ion St. Basgan"); prof. Univ. dr. Dinu C. GIURESCU ("Basganienii, un nume de referinţa in istoria romanilor"); dr. ing. Gabriel I. NASTASE ("Ion Basgan, un promotor al ştiinţei si tehnicii romaneşti"); conf. dr. ing. Naianu BEDROS ("Aplicaţii ale mecanicii fluidelor in creaţia tehnica a lui Ion Basgan").
      Ceremonia s-a Încheiat cu evocarea de către Ion I. Basgan Jr. a "Testamentul părintelui meu".
      Timp de doua ore asistenta a vibrat la ideea ca România a fost si este o mare foita creativa in concertul popoarelor lumii, ca a dat lumii in câmpul creaţiei extrem de mult, dar, din păcate, I s-a recunoscut, si mai ales I s-a răsplătit, foarte puţin din ceea ce merita.
      S-a subliniat ca, numai in cazul de fata, folositorii brevetelor Basgan datorează Romanici miliarde si miliarde de dolari, foarte multe miliarde!

I. BASARABEANU

PRAHOVA, 9 OCTOMBRIE 2002

Reprezentanţi ai Guvernului, academicieni si deputaţi vor vizita,
mâine, Muzeul National al Petrolului din Ploieşti

      Muzeul National al Petrolului din Ploieşti va găzdui mâine, de la ora 11,00, o serie de manifestări prilejuite de implinirea a 100 de ani de la naşterea inginerului Ion Basgan-personalitate de marca in domeniul industriei petroliere, inventator, printre altele, al unui nou sistem de foraj care a revoluţionat industria americana de profil.
      Organizat impreuna cu fundaţia ce-I poarta numele, evenimentul va cuprinde ceremonia dezvelirii bustului dr. ing. Ion Basgan-personalitate care a trăit intre anii 1902-1980-lucrare realizata de artistul Panaite Chift, dar si lansarea volumelor "Personalităţi ale ştiinţei si culturii romaneşti. Familia Leonida" (autori-Gabrieî Nastase, Mihai Olteneanu si Paul Dudea) si "Managementul inovării. Invenţii si consilieri de brevete" (autori-Gabriel Nastase si Lorent Alexandru).
      Evenimentul va fi onorat si de prezenta unor iluştri academicieni (Vasile Stanescu, Ştefan Iancu s.a.), deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului României.

R. ENE

MONITORUL DE PRAHOVA - JOI10 OCTOMBRIE 2002
Aniversare in sânul petroliştilor

Bustul savantului Ion Basgan va veghea Muzeul Petrolului

      Muzeul National al Petrolului, in colaborare cu Fundaţia "Ion Basgan", organizează astăzi, de la ora 11.00, o manifestare omagiala prilejuita de aniversarea a 100 de ani de la naşterea dr.ing. Ion Basgan, cu acest prilej dezvelindu-se si bustul savantului roman, mort in 1980. Bustul poarta semnătura lui Panaite Chifu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, autor a numeroase lucrări prezentate in expoziţii din tara si străinătate.       Evenimentul se bucura de prezenta la Ploieşti a academicienilor Vasile Stanescu, Ştefan Iancu, Victor Sahini, Dorel Zugravescu, alături de deputatul Dorel Dorian.
      Mai sunt aşteptaţi Paul Tardea, consilier guvernamental pe probleme de petrol, Gabriel Nastase, director general in Ministerul Educaţiei si Cercetării, Mihai Mihaita, preşedintele AGIR, Nilu Aronovici, reprezentantul Comunităţii Evreieşti, familia Zamfirescu, descendenta a familiei Dimitrie Leonida si prefectul Prahovei, Georgica Diaconu.
      După săvârşirea slujbei religioase, oficiate de părintele Ştefan Savulescu, urmata de discursurile invitaţilor, vor fi lansate volumele "Personalităţi ale ştiinţei si culturii romanesti-Familia LEONIDA" (Gabriel I. Nastase, Mihai Olteneanu, Paul Dudea) si "Managementul inovarii-Inventii si consilieri de brevete" (Gabriel I. Nastase, Lorent Alexandru). Manifestarea se va incheia cu un moment artistic, susţinut de elevii Liceului de Arta din Ploieşti.

(Iulia ALEXANDRESCU)

TELEGRAFUL DE PRAHOVA
Ploieşti, luni 14 octombrie 2002

Muzeul Petrolului a aniversat centenarul Ion Basgan
Centenarul "Ion Basgan" a adus primul bust la Muzeul Petrolului

      Săptămâna trecuta a adus la Muzeul Petrolului din Ploieşti o manifestare prilejuita de implinirea a 100 de ani de la naşterea savantului roman, Ion Basgan. Deşi puţin cunoscut celor care nu se intalnesc prea mult cu domeniul petrolului, savantul Ion Basgan ramane una dintre personalităţile de seama ale cercetării romaneşti, inventator a cărui dimensiune profesionala poate fi completata cu aceea de fin observator al vieţii politice.
      Aniversarea centenarului Ion Basgan a prilejuit dezvelirea bustului cercetătorului, ocazie cu care mai mulţi invitaţi au amintit viata si realizările lui Ion Basgan.

Invenţiile lui Ion Basgan au revoluţionat industria petroliera americana

      Dr. Ing. Ion Basgan (1902-1980) a fost autorul a peste 50 de lucrări tehnico-stiintifice apărute in publicaţii de specialitate din diferite tari. Discipol si colaborator al părintelui sonicitatii, Gogu Constantinescu, inspirat de ideile noi ale acestui domeniu. Ion Basgan s-a remarcat mai ales prin contribuţiile pe care le-a avut la perfecţionarea tehnicii forajului. El a devenit celebru datorita metodei de foraj su sapele Rotary, cea mai răspândita in toate tarile unde se exploata petrolul.
      Invenţiile sale vor revoluţiona industria petroliera americana. Cu toate acestea, savantul roman si urmaşii sai nu au fost beneficiari ai drepturilor de autor. Brevetate mai târziu in România si SUA, ele au contribuit din plin la economia multor tari, lucrările lui ştiinţifice fiind apreciate la Congrese Mondiale ale Petrolului.

Slujba religioasa si amintiri ale realizărilor marelui savant roman

      Deschisa de directoarea muzeului, Gabriela Tanasescu, manifestarea a debutat cu sfinţirea bustului de către părintele Ştefan Savulescu.
Momentul religios a fost urmat de cuvântările invitaţilor, in fata sculpturii realizate de Panaitc Chifu, aceasta fiind si primul bust care se dezveleşte la Muzeul Petrolului si, asa cum a precizat reprezentantul oficialităţilor locale, Octavian Onea, realizat in speranţa unei galerii dedicate oamenilor care au valorat mult in acest domeniu. Si-au mai spus cuvântul Decanul Facultăţii de Petrol si Gaze, prof Ing. Ion Malureanu, Dorel Zugravescu, membru al Academiei Romane, deputatul Dorel Dorian, Mihai Mihaita-presedintele AGIR, iar din partea Fundaţiei "Ion Basgan" preşedintele acesteia, Gabriel I. Nastase.       Cuvântările au fost urmate de lansarea a doua volume.: "Personalităţi ale ştiinţei si culturii romanesti-Familia Leonida"-prezentata de unul dintre autorii sai, Mihai Olteneanu si "Managementul inovarii-"Inventii si consilieri de brevete", scrisa de Gabriel I. Nastase si Lorent Alexandru.
Manifestarea s-a incheiat in acordurile muzicii clasice oferite de un scurt moment artistic.

Elena CIOBANU

ECONOMISTUL -10 IULIE 2002
Rubrica: Cu cărţile pe fata

UN SECOL DE LA NAŞTEREA INVENTATORULUI ROMAN
ION ST. BASGAN


Ing. Ion I. BASGAN Jr.
Dr. ing. Gabriel I. Nastase
Ing. Mihai Olteneanu

      Ion St. Basgan reprezintă atât pentru umanitate, cat si pentru poporul roman unul dintre marii creatori, de geniu.
      Ion St. Basgan a fost primul om de ştiinţa si tehnica din lume care, prin invenţiile sale, a revoluţionat tehnica forajului la mare adâncime, contribuind in felul acesta la creşterea randamentului in extracţia "aurului negru" si, ca urmare, mărirea potenţialului energetic al tuturor tarilor lumii.

Din istoria petrolului romanesc

      Din inscrisurile cronicarilor si din zapisurile domneşti aflam ca din dealurile subcarpatice, in trecutul nu prea indepartat, petrolul izvora ca apa.
România a fost prima tara din lume care a apărut cu o producţie de petrol in statisticile mondiale din 1856, Statele Unite fiind citate ca producătoare de petrol in 1858.
      Tot tarii noastre ii revine prioritatea mondiala in domeniul prelucrării petrolului. La Rafov, langa Ploieşti, din 1860 funcţiona rafinăria Mehedinteanu, care producea petrol lampant pentru iluminatul stradal al Bucurestiului, acesta fiind primul oraş din lume luminat noaptea de felinare cu petrol lampant.
      La inceputul secolului XX si in continuare, dezvoltarea industriei de automobile si a aviatici, utilizarea si in alte domenii a motoarelor cu explozie solicitau piaţa pentru cat mai mult petrol. Ţiţeiul a devenit "aurul negru" sau, după marele prof. univ. roman Ludovic Mrazec, "sângele care pulsează in arterele civilizaţiei moderne".
      Se estimează ca din anul 1856 (de referinţa) si pana in prezent s-au extras si consumat din subsolul romanesc peste 700 milioane de tone de petrol.
      După exploatarea pana la epuizare a zăcămintelor situate la mica adâncime, din zona subcarpatica, prin cercetări geologice si geofizice s-au descoperit la adâncimi mari si in Subcarpati, Câmpia Romana, dar si in platforma marina a Marii Negre, noi zăcăminte de petrol.
      Pentru a ajunge la zăcămintele din adâncime a fost nevoie de săparea cu instalaţii de foraj perfecţionate.
      In compeitia mondiala a tehnicilor de foraj a participat si inginerul Ion St. Basgan. El a fost inventatorul recunoscut al forajului de mare adâncime, dar de drepturile băneşti care ii reveneau nu s-a bucurat, fiindcă l-au fost furate de trusturile utilizatoare ale invenţiilor sale.
      Astfel, s-au adus prejudicii si statului roman, căruia ii reveneau sume mari ca impozite, dar si după testamentul lăsat de inventator.

Bibliografia

      Ion, fiul preotului Ştefan Basgan si al Măriei, casnica, s-a născut in oraşul Focşani, in ziua de 24 iunie 1902.
      Ion a fost premiant in cei patru ani ai cursului primar, la Scoală primara nr. 2 din Focşani, care astăzi ii poarta numele.
      La Liceul Internat din Iaşi a fost bursier, un elev remarcat de iluştri profesori ca Teodor Badarau, Gh. Lascar si Ion Roianu.
      După absolvirea liceului, Ion St. Basgan candidează la bursa de studii scoasa la concurs de Societatea Petroliera "Steaua Romana" era prevăzuta o clauza referitoare la obligativitatea bursierului ca după absolvire sa lucreze cel puţin cinci ani ca salariat in cadrul acestei societăţi. Obţinând bursa, a plecat in 1920 sa studieze la Scoală Superioara de Mine si Metalurgie de la Leoben (Austria). După terminarea studiilor si obţinerea titlului de inginer minier, in 1924, a efectuat un stagiu de practica la exploatările de petrol de la Pechelkbromi din Alsacia (Franţa), unde exploatarea petrolului se efectua prin galerii miniere.
      In august 1925, tânărul absolvent de la Leoben, intors in tara, conform contractului, s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea Steaua Romana, urmând sa lucreze in zona Moreni-Gura Ocnitei.
      După o perioada de observaţii, măsurători si studii, Ion St. Basgan este romanul care in anul 1932 revoluţionează tehnica forajului, respectiv trecerea de la forajul rotativ percutant, prin punerea in regim vibratoriu a sapei de foraj, metoda după care se forează si in prezent. Discipol al ilustrului savant roman George (Gogu) Constantinescu (1881-1965) si nu numai atât, ambii fiind in relaţii apropiate, Ion St. Basgan este cel care, pentru prima data, aplica principiile sonicitatii in forajul sondelor.
      Plaja constatărilor sale este mult mai mare. Romanul Ion St. Basgan fiind primul practician si cercetător care a observat ca "presiunea hidrodinamica acţionând in sus, in direcţia opusa celei de penetrare a burghiului", trebuie anhilata prin aplicarea unei greutăţi suplimentare deasupra sapei de foraj.       Aceasta soluţie tehnica, ce se aplica si in prezent in forajul sondelor, este recunoscuta in domeniu sub numele de "efectul Basgan".
      Perioada 1932-1934 este aceea in care Ion St. Basgan publica constatările, susţine doctoratul la Leoben-Austria si integistreaza primele doua brevete de invenţie.
      Primul brevet de invenţie, intitulat "Metoda pentru imbunatatirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ prin rotaţii percutante si prin amortizarea presiunilor hidromecanice", ii este acordat in România pe o perioada de 15 ani prin Decretul Regal nr. 1579 din 01.06.1934, publicat in Monitorul Oficial nr. 142 din 23 iunie 1934, având numărul de inregistrare 22.789 din 18.05.1934.
      Al doilea brevet de invenţie este intitulat "Aparat Rotativ pentru Forare Puţuri", care constituie obiectul cererii depuse la Biroul pentru Brevete al Statelor Unite ale Americii la data de 13.08.1934 si in baza căreia, după o perioada de experimente de 3 ani (conform procedurii americane), la data de 21.12.1937 i se acorda lui Ion St. Basgan si moştenitorilor sai Brevetul nr. 2.103.137 pentru o perioada de 17 ani.
      Invenţiile lui Ion St. Basgan au fost aplicate imediat in tehnica forajului, avantajele metodelor de forare brevetate conducând la săparea de puturi verticale, la mărirea vitezei de penetrare a sapei, la creşterea adâncimii forajului la 5-6.000 m, la imbunatatirea randamentului si reducerea costului pe metru forat, recunoscut in cercurile de specialitate ca fiind cel puţin de 30 la suta pe metru forat.
      Dorinţa si cercetările lui Ion St. Basgan de a for a cat mai adânc in scoarţa pământului au continuat.
      Astfel, in anul 1970 inregistreaza in SUA un nou brevet de invenţie, cu numărul 3.507.341, intitulat "Procedura si sistemul de forare rotativa cu vibraţie sonica impuse fluidului de foraj", care permite sa se sape sonde de mare adâncime, respectiv pana la 15.000 m.
      Profesorul dr. ing. Ion St. Basgan a publicat numeroase lucrări in domeniul ştiinţei tehnice si economice, lucrări recunoscute de reputaţi oameni de ştiinţa si prestigioase instituţii.
      Cutremurul din 1977 i-a distrus locuinţa si o mare parte din documentele originale privind viata si opera sa s-au pierdut.
      A fost un moment care l-a marcat profund. Intre timp, starea sănătăţii sale s-a deteriorat, astfel ca in luna decembrie, ziua 16 a anului 1980, a decedat in urma unui al doilea infarct.
      Pana in anul 1990. realizările lui Ion St. Basgan crearea unor bariere care i-au ingradit posibilitatea de a accede spre cel mai inalt for ştiinţific. Astfel, dosarul, cu propunerea unui grup de membri marcanţi ai Academiei Romane de a fi cooptat ca membru, a fost blocat si nu si-a mai urmat cursul, intrucat el nu îndeplinea condiţia de a fi membru al partidului comunist.

Beneficiile realizate prin aplicarea invenţiei lui Ion St. Basgan

      Daca ne limitam numai la statele Texas si California din SUA, având in vedere perioada de protecţie a brevetului intre anii 1938-1963, conform datelor furnizate de publicaţiile de specialitate, au fost efectuate foraje de adâncime insumand 1.182.770.480 m, pentru un preţ mediu pe metru forat de 78,72 dolari SUA.
      Un calcul sumar privind câştigurile realizate de trusturile petroliere in perioada menţionata inseamna o suma de 1.182,770.480 x 78,72 x0,30 = 27.932.307.655 dolari SUA ~ 28 mld dolari SUA.
      Conform uzanţelor internaţionale, respective hotărârilor judecătoreşti date in cazuri similare, proprietarului brevetului i se recunosc si i se atribuie cel puţin 10 la suta din sumele economisite, la care se adaugă dobânzile, câştigul pierdut, compensarea pierderilor etc.
      O expertiza efectuata in 1963 a stabilit, la acea data, drepturi de autor in suma de 8,6 miliarde dolari SUA.
      Importanta si semnificaţia acestui brevet rezulta si din faptul ca SUA, in 1943, au sechestrat brevetul Ion St. Basgan, ca fiind o avere inamica, de interes naţional (se declanşase al 2-lea război mondial), deci au recunoscut existenta acestuia, respectiv a redeverentelor incasate. Este imposibil de acceptat ca un custode, obligaţiile acestuia, prevăzute prin lege, fiind certe, nu s-a preocupat de incasarea redeventelor.
      Încălcarea legilor de protecţie a proprietăţii intelectuale si utilizarea invenţiei sunt de notorietate publica, responsabilitatea fata de inventator si statul roman aparţinând administraţiilor SUA care au sechestrat la blocarea plaţilor reprezentând drepturi de autor.
      La semnarea Tratatului de Pace de la Paris din 1948, SUA nu au procedat la restituirea brevetului Ion St. Basgan, cu toate ca aveau aceasta obligaţie, fiind omis cu buna ştiinţa ceea ce a acceptat si realizat tocmai in anul 1965.
      Daca, la sechestrarea brevetului, proprietatea a fost descrisa si cu referire la obligaţia custodelui de păstrare a sumelor in conturi, restituirea are un caracter general, fara ca de aceasta data sa se mai nominalizeze proprietăţile.
      Atunci când a intervenit restituirea, in anul 1965, aceasta s-a făcut fara a se preciza un termen pana la care se pot recupera drepturile, ceea ce, conform părerilor specialiştilor, lasă deschis termen de acţiune si inlatura termenul privind prescripţia comerciala.
      In perspectiva, Fundaţia ION BASGAN (infiintata in 1998) si-a propus, printre altele, recuperarea drepturilor de autor ale inventatorului roman si infiintarea unui Muzeu National al Ştiinţei si Tehnicii, pe structura actualului Muzeu Tehnic "Dimitrie Leonida".
      Invenţiile lui Ion St. Basgan au revoluţionat tehnica forajului si au fost aplicate in toate tarile unde s-au executat foraje la mare adâncime. Si in momentul de fata, după aceasta invenţie romaneasca se forează in toata lumea. Ca urmare, centenarul naşterii inventatorului roman este un prilej deosebit de a reaminti tinerei generaţii realizările inaintasilor si de a evidenţia aportul deosebit pe care creatorii romani l-au avut la dezvoltarea ştiinţei si tehnicii mondiale.
      In prezent, opera genialului inventator roman este recunoscuta si in tara si este prezentata ca o realizare a culturii tehnice naţionale.
In memoria sa, o strada si o scoală din Focşani ii poarta numele, iar Muzeul National al Petrolului din Ploieşti si la Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucureşti sunt expuse doua busturi ale inventatorului roman si sunt prezentate o serie de studii si lucrări care ii evidenţiază viata si opera.

UNIVERS INGINERESC NR. 13 1-15 IULIE 2002
Ingineri mari personalităţi - Mihai Olteneanu

Ion St. Basgan

Inventatorul forajului rotativ percutant
cu care a revoluţionat cercetarea
si extracţia petrolului

      Ion, fiul preotului Ştefan Basgan si ai Măriei, casnica, s-a născut in oraşul Focşani, in ziua de 24 iunie 1902.
      Ion a fost premiant in cei patru ani ai cursului primar (1909-1913), la Scoală primara nr. 2 din Focşani, care astăzi ii poarta numele.
      La Liceul Internat din Iaşi a fost bursier, un elev remarcat de iluştri profesori ca Teodor Badarau, Ghe. Lascar si Ion Roianu.
      După absolvirea liceului, candidează la o bursa de studii, scoasa la concurs de Societatea Petroliera "Steaua Romana", având ca amendament la contractul cu societatea ca după absolvire, cel puţin cinci ani sa lucreze ca salariat al aceştia. Obţinând bursa, a plecat in 1920 sa studieze la Scoală Superioara de Mine si Metalurgie de la Leoben (Austria). După terminarea studiilor si obţinerea titlului de inginer minier in 1924, a efectuat un stagiu de practica la exploatările de petrol de la Pechelbronn din Alsacia (Franţa), unde exploatarea petrolului se efectua prin galerii miniere.
      Este interesant de menţionat ca in timpul studenţiei a avut parte de doua dueluri si un accident de cale ferata, având norocul sa scape sănătos.
      Ca preşedinte al Societăţii studenţilor romani din Leoben - " Sonda" - a refuzat sa adere la mişcările studenţeşti de dreapta, fapt pentru care a fost felicitat de marele savant roman, prof. Nicolae Iorga.
      In luna august 1925, tânărul absolvent de la Leoben, intors in tara, conform contractului s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea "Steaua Romana", urmând sa lucreze in zona Moreni-Gura Ocnitei. Urmărind săparea sondelor pentru explorarea si exploatarea petrolului, observa ca forajele se excutau empiric si ca nu exista o baza teoretica ştiinţifica a acestor lucrări si se dedica cercetătorilor in vederea stabilirii unor principii privind efectuarea găurilor de sonda cu ajutorul instalaţiilor de foraj.
      După mai mulţi ani de observaţii si măsurători, reuşeşte sa stabilească o relaţie intre principiul lui Arhimede si acţiunea prăjinilor de foraj, aducând in acest "caz particular" o contribuţie la cunoscutul principiu al invatatului grec Arhimede din Siracuza (287-212 i.H.).
      In studiile sale, observând aplicarea principiului lui Arhimede si a principiului sonicitatii elaborat de ilustrul savant roman Gogu Constantinescu (1881-1965), stabileşte in 1932 efectul Basgan. Rezultatele studiilor sale le comunica la Academia Romana in 1933 si sunt publicate in Analele Academiei Romane.
      In 1933 Ion Basgan isi susţine doctoratul la Leoben.
      In 1934 a inregistrat primul sau brevet de invenţie in România cu titlul "Forajul cu prăjini grele, proporţionale si forajul sonic cu aplicarea efectului "Basgan", sub nr. 22.789/18 mai. Prin aceasta invenţie, in epoca, a revoluţionat tehnica forajului. Aplicând noile metode de foraj in şantierele petroliere din tara a reuşit performante deosebite. Astfel, a mărit viteza de penetrare a sapei, respectiv randamentul forajului, a obţinut puţuri verticale, a evitat ruperea garniturilor care avea ca efect reducerea volumului de instrumentări, acestea având ca efect economicreducerea preţului pe metrul forat cu 30%.
      Subliniem ca prin săparea sondelor după metodele anterioare, garniturile de foraj deviau de la verticala cu pana la 45 grade.
      Dar cea mai importanta realizare a acestei invenţii a fost creşterea adâncimii de foraj de la maximum 2000 m Ia 3000 m pana la 5000 m.
      Din 1936, sovieticii au folosit invenţia Basgan in câmpurile petroliere de la Baku, prin furt de tehnologie, fara sa recunoască drepturile de proprietate intelectuala ale autorului.
      In anul 1937, in SUA a fost eliberat brevetul de invenţie nr. 2103137/21 decembrie, privind "Forajul cu prăjini grele Basgan, forajul sonic aplicând efectul Basgan si transmiterea energiei sonice prin garniturile de foraj". Aceasta invenţie a fost aplicata in SUA de marile companii petroliere, care din cauze conjuncturale nu au achitat nici pana in prezent datoriile ce le revin prin legile de protecţie a proprietăţii intelectuale si utilizarea invenţiilor, care se practica in SUA.
      Metoda a fost preluata de toate tarile producătoare de petrol si in prezent se forează după aceste principii.
      In momentul când s-au creat condiţiile de aplicare a invenţiei a izbucnit cel de al doilea război mondial. România a declarat război Statelor Unite, astfel devenind tara beligeranta inamica. In aceasta situaţie, guvernul american a procedat la sechestrarea proprietăţilor străine ale cetăţenilor din tarile inamice. Invenţiile brevetate in SUA ale ing. Ion Basgan au urmat acelaşi curs. Invenţia fiind considerata secreta, ordinul de sechestrare nu a fost publicat in Monitorul Oficial al SUA, având menţiunea ca se incadreaza in grupa invenţiilor care afectează interesele naţionale.
      După incheierea Tratatului de Pace de la Paris din 1948, prin care s-au restituit proprietăţile sechestrate in 1940, brevetul Basgan a fost omis cu buna ştiinţa.
      In 1966, printr-un ordin al preşedintelui SUA Johnson, procurorul general a emis un ordin de sechestrare si restituire a brevetului, fara a limita perioada de recuperare a drepturilor de proprietate intelectuala.
      In anul 1966, un grup de experţi din Germania au estimat datoriile untilizatorilor inventiei-marile companii americane de petrol-la opt miliarde de dolari. Cu ajutorul statului roman, familia, ca moştenitoare a acestor drepturi, a acţionat pentru recuperarea sumelor iniţiale si a dobânzilor aferente. Familia a exprimat dorinţa inventatorului , conform căreia din aceste sume, care se ridica in prezent la 18 miliarde dolari, daca vor fi recuperate, 90% sa fie puse la dispoziţia organismelor naţionale si internaţionale spre binele omului si progresul ştiinţei.
      Fundaţia "Ion St. Basgan", infiintata in anul 1997 de către fiul sau, ing. Ion Basgan Jr., militează pentru recuperarea de la utilizatori a sumelor datorate familiei si statului roman si îndeplinirea idealurilor marelui om de ştiinţa inventator privind mediatizarea ştiinţei si tehnicii romaneşti si ajutorarea personalităţilor aflate in situaţii grele.
      După incheierea războiului mondial, inginerul Ion St. Basgan lucrează cu pasiune la noi invenţii in domeniul forajului. In anul 1947 înregistrează invenţia "Foraj prin Ciocan Rotary", nr. 37743/30.01. 24
      Din anul 1954 pana in 1966, Ion Basgan a lucrat in cadrul Ministerului Agriculturii si la Comitetul de Stat al Apelor ca proiectant de foraje hidrogeologice pentru aprovizionarea cu apa a populaţiei. In acelaşi timp a fost preşedinte al Comisiei de coordonare a forajelor de apa din tara.
      In 1967, la 29 mai, a depus la o firma specializata in obţinerea de brevete, "Dominicis" din Italia, brevetul "Forajul sonic la 15.000 m adâncime", care a fost inregistrat in Italia, Franţa, SUA si Portugalia. Italia a autentificat invenţia eliberând brevetul cu nr. 796419/1.12.1967, Franţa brevetului 15227495/22.04.1968, Portugalia brevetul nr. 48356/8.05.1969.
      Tot in 1967 a inregistrat la Oficiul de Invenţii din Bucureşti cererea cu nr. 50615/24.11 pentru obţinerea brevetului intitulata "Forajul sonic".
In 1970, in SUA a fost eliberat patentul 3507341/21.04.1970 pentru "Forajul la 15 km adâncime'.
      Teoretic, forajul la adâncimea de 15 km, după studiile efectuate de Ion St. Basgan, se poate realiza. Nici o companie nu s-a arătat dispusa sa executa un foraj la o adâncime atât de mare, atât pentru costul foarte ridicat al unei astfel de lucrări, ca si pentru faptul ca nu prezinta inca interes economic.
     Oamenii au aspirat spre cucerirea spaţiului cosmic, dar este posibil ca intr-un viitor nu prea indepartat ei sa isi indrepte cercetările spre interiorul pământului si atunci descoperirile si invenţiile lui Ion St. Basgan vor fi valorificate.
     A fost autorul a peste 50 de lucrări, publicate in tara si in străinătate, unele premiate de Academia Romana. A reprezentat tara la congresele internaţionale ale petrolului.
      Apreciat de Consiliul profesoral al Academiei de înalte Studii Comerciale si Industriale din Bucureşti, a fost numit profesor onorific la Catedra de economia petrolului, unde intre 1933-1944 a predat cursul "Rentabilitatea intreprinderilor petroliere".
      Ion St. Basgan a trecut in nefiintat la 15 decembrie 1980.
Viata si opera savantului inventator au fost evocate si de actualul AGIR si in "Univers ingineresc". Dr. Ing. Gabriel I. Nastase a publicat o documentata monografie intitulata "Un inventator de geniu", Ed. Rapana 1997, tradusa in limba engleza sub titlul "Ion Basgan, a Romanian Inventor", Ed. AGIR 2000, prezentata la Expoziţia de la Hanovra.
      Putem fi mândri ca un roman a revoluţionat tehnica forajului, prin invenţiile sale aducând o contribuţie valoroasa in domeniul cercetării si extracţiei petroliere. El a dat posibilitatea specialiştilor din tarile producătoare sa caute ţiţeiul la adâncimi din ce in ce mai mari, sa ii scoată la suprafaţa mărind potenţialul energetic al omenirii. Acest inventator s-a format la scoala romaneasca, recunoscuta in toata lumea. Invenţiile sale in domeniul forajului au fost utilizate si pentru extragerea apei potabile si industriale, atât de necesara oamenilor.
      Misterul acestui fapt senzaţional este ca tarii noastre natura i-a dăruit petrol si mulţi oameni pricepuţi, care prin invenţiile lor si-au inscris numele in panteonul civilizaţiei moderne.

Ion St. Basgan omagiat de AGIR

      Cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la naşterea savantului inventator Ion St. Basgan, AGIR in colaborare cu Fundaţia care ii poarta numele au organizat la sediul central al AGIR din Bucureşti o manifestare cu ample valenţe sufleteşti si ştiinţifice.
      Au participat personalităţi ale vieţii ştiinţifice, profesori universitari, oamnei politici, scriitori si ziarişti, in mare parte care l-au cunoscut personal sau au colaborat cu inginerul savant.
      Simpozionul a fost condus de Dr. Ing. Mihai Mihaita, preşedintele AGIR, care a evocat activitatea fidela a lui Ion Basgan in asociaţiile inginereşti, amintind, intre altele, ca: "A fost membru al asociaţiilor inginereşti, in care a activat cu devotament. Ii găsim numele pe lista membrilor Societăţii Politehnice la poziţia 31, in care s-a inscris la 04.12.1932, ca inginer de mine. Ulterior ii vom regăsi pe aceste liste pana in 1949. A fost membru si al AGIR, infiintata in 1918. hi cadrul acestor asociaţii a susţinut comunicări, publicate in buletinele Societăţii Politehnice si AGIR. Alţi specialişti in exploatarea petrolului l-au citat in comunicările si publicaţiile lor in buletinele celor doua asociaţii, care au funcţionat paralel. Din 1949 a fost membru al Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor si Tehnicienilor (ASIT), după care pana la sfârşitul vieţii a fost membru in Consiliul National al Inginerilor si Tehnicienilor (CNIT)'.
      Au mai susţinut comunicări in care au fost evocate viata si opera valorosului inginer: Dr. Ing. Gabriel I. Nastase-"Ion Basgan, un promotor al ştiinţei si tehnicii romaneşti", acad. Dorel Zugravescu-"Ion St. Basgan, asa cum l-am cunoscut",; deputat Dorel Dorian- "Permanenta Basgan"-un apel făcut cercetărilor sa ii urmeze exemplul; Prof Dr. Ing. Dan Ionescu Sisesti-"Dascalul Ion St. Basgan"; mesajul prof. Dinu Giurescu-"Basganii, un nume de referinţa in istoria romanilor"-a fost citit de ziaristul Haralambie Lerea; conf.dr.ing. Naianu Bedros-'Aplicatii ale mecanicii fluidelor in creaţia tehnica a lui Ion Basgan"; ing.dipl. Ion I. Basgan Jr.-"Testamentul părintelui meu".
      Au fost inmanate din partea Fundaţiei "Ion Basgan" diplome de onoare unor personalităţi pentru contribuţia la promovarea ştiinţei romaneşti.
      S-a demonstrat inca o data rolul inginerilor romani in istoria mondiala a tehnicii, cu un exemplu de excepţie.
Bustul inventatorului Ion St. Basgan, opera a sculptorului Panaite Chifu, a fost donat Asociaţiei Generale a Inginerilor din România de către Fundaţia "Ion Basgan".

*
*      *

      In cadrul manifestărilor naţionale "Repere ale civilizaţiei romaneşti", a avut loc, sub genericul Zilele Municipiului Focşani (5-7 iulie a.c), colocviul naţional "Omagierea marilor valori ale ştiinţei si culturii romaneşti". Ziua de 5 iulie a fost consacrata Centenarului Ion St. Basgan.
      Au participat si au susţinut comunicări acad. Virgil Candea, acad..Vasiîe Stanescu, acad. Valeriu D. Cotea, acad. Aurel Iancu, acad. Dorel Zugravescu, dr.ing. Mihai mihaita-presedintele AGIR, dr.ing. Dorel Dorian-deputat reprezentând comunitatea evreiasca, dr.ing. Ion I. Basgan Jr.- preşedinte al Fundaţiei "Ion Basgan", conf.dr.ing. Gabriel I. Nastase-director general in Ministerul Educaţiei si Cercetării. Acad. Dinu Giurescu, plecat intr-o misiune stiintifica in SUA, a transmis un mesaj.
      In cadrul colocviului au fost lansate cartea Societatea civila-autor acad. Vasile Stanescu, si revista Saeculum, publicaţie de cultura, literatura si arta.
      Organizarea excepţionala a evenimentului se datorează domnilor ing. dipl. Decebal Gabriel Bacinschi, primarul Municipiului Focşani, Marian Oprisan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, prof. Gheorghe Vlajie, director al Direcţiei Judeţene de Cultura, Culte si Patrimoniu Vrancea.

 

RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL
Emisiunea „ În prim plan România”
Ediţia „ Români pentru istoria lumii” – „Ion Şt. Basgan – românul
care a revoluţionat industria extractivă petrolieră mondială:
10 ani de la înfiinţarea fundaţiei care-i poartă numele.
Data : 28. 12. 2008 ; durata 45 minute; realizator : Nicolae Mircea NĂSTASE

 

     

Nicolae Mircea Năstase vă invită să ascultaţi programul : „În prim plan România”. Astăzi, dragi prieteni vom aduce în centrul atenţiei figura unui mare român care prin activitatea sa şi mai ales prin invenţiile sale, a contribuit la începutul anilor ’30 ai secolului trecut la dezvoltarea forajului petrolier şi implicit la amploarea extraordinară pe care a luat-o apoi industria extractivă a hidrocarburilor pe plan mondial desigur cu consecinţe încă astăzi insuficient evaluate. Este vorba desigur despre inginerul petrolist Ion Şt. Basgan, căruia după 6 ani de al împlinirea centenarului naşterii şi a 10 ani de la înfiinţarea fundaţiei care îi poartă numele, îi consacrăm astăzi ediţia „ Români pentru istoria lumii”.
Ultima ediţia a acestui program vă va face părtaşi la un eveniment petrecut recent la sediul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR). Aici o serie de personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi politice româneşti s-au reunit pentru a marca un deceniu de la înfiinţarea fundaţiei care poartă numele marelui inventator român, a-i releva împlinirile şi dezideratele, dar şi pentru a omagia personalitatea lui Ion Basgan, care se alătură şirului de inventatori de geniu pe care i-a dat omenirea umanităţii şi ale căror merite nu au fost întotdeauna recunoscute şi recompensate la adevărata lor valoare.
Înainte de a vă introduce în atmosfera de la sediul AGIR, vă reamintesc că Ion Şt. Basgan născut la 24 iunie 1902 la Focşani şi dispărut la 15.12. 1980, a fost autorul a numeroase realizări de excepţie în domeniul industriei petroliere care au devenit ulterior priorităţi pe plan mondial. Cea mai cunoscută şi mai importantă este metoda sa de foraj cu sapele Rotary care îmbină forajul sonic cu folosirea efectului sonicităţii descoperit de inginerul român Gogu Constantinescu şi utilizarea prăjinilor grele proporţionale. Această metodă originală a permis atingerea unor adâncimi de forare cu mult mai mari decât cele folosite până la începutul anilor ’30 şi implicit la sporirea extraordinară a cantităţilor de petrol extrase cu toate consecinţele care au decurs din acest lucru. Procedeul de forare Basgan brevetat în România şi Statele Unite ale Americii s-a generalizat în întreaga lume fiind utilizat pe scară largă în Statele Unite ulterior şi în URSS, dar şi în alte state ale lumii, folosirea sa continuând şi astăzi, deşi descendenţii marelui inventator aşteaptă şi acum şi continuă demersurile pentru primirea drepturilor de autor cuvenite.

-2-
De altfel, recuperarea drepturilor patrimoniale ale inginerului Ion Şt. Basgan este şi unul dintre obiectivele fundaţiei ce-i poartă numele, la care s-a referit în deschiderea manifestării acesteia fondatorul acesteia şi fiul importantului om de ştiinţă dr. ing. Ion I. BASGAN :
„Perioada de investigaţii şi de recuperare a documentaţiilor privind drepturile Basgan se află în fază finală.
Etapa următoare, care va începe la sfârşitul trimestrului I/2009, priveşte declanşarea procesului cu statul român pentru recuperarea drepturilor aferente brevetelor înregostrate în România, invenţii care au fost aplicate de societăţile petroliere fără obţinerea unor licenţe sau cesiuni prin acte juridice, situaţie atestată de către OSIM.
O hotărâre judecătorească a instanţei competente din România este solicitată de avocaţii străini care consideră că, în cazul redeschiderii procesului din SUA, se va pune întrebarea firească, dar în România cum s-a soluţionat cazul în speţă?
Prin Legea 280/2008 care modifică şi completează OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, se prevede că se pot adresa justiţiei : „persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român şi succesorii lor în drept, deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cărora le-au fost încălcate drepturile patrimoniale conferite, de brevet prin exploatarea invenţiei în mod abuziv, fără consimţământul titularului sau prin orice fapte de încălcare a drepturilor acestora”. Brevetele Basgan încadrându-se în această reglementare.
Pentru a facilita accesul la justiţie, prin lege, se prevede că toate termenele de prescripţie sau limitare a dreptului de a introduce sau de a continua o acţiune juridică, sunt considerate ca fiind suspendate, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după 6 martie 1945, acestea reîncepând să curgă de la data intrării în vigoare a Legii 280/2008. Măsurile reparatorii prevăzute de lege sunt similare celor stipulate în Tratatul de Pace de la Paris din 1947, Tratat ratificat prin Legea 304/1947 şi care vizau măsurile reparatorii privind consecinţele celui de al Doilea Război Mondial în domeniul creaţiei industriale.
Legea 280/2008 rezolvă consecinţele perioadei 1945- 1989, perioadă în care o invenţie devenea drept al statului, iar cei în drept, respectiv titularul invenţiei, nu putea obţine drepturile patrimoniale care i se cuveneau.
Legea a fost promulgată prin Decret Prezidenţial de către Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare începând cu data de 28 decembrie 2008, aceasta fiind data de la care cel lezat în drepturi se poate adresa justiţiei, respectiv Tribunalului Bucureşti, dată de la care începe să curgă termenul de 3 ani de prescripţie”.

-3-
În prim plan România, o ediţie „Români pentru istoria lumii” consacrate inventatorului Ion Şt. Basgan. Să sperăm, doamnelor şi domnilor, că în urma tuturor acestor demersuri evocate aici de fiul marelui inventator şi el inginer, Ion I. Basgan, drepturile patrimoniale cuvenite pentru invenţiile tatălui său vor reveni descendenţilor acestuia şi mai ales Fundaţiei „Ion Basgan”, care-şi propune ca din banii obţinuţi să se finanţeze burse pentru tinerii cercetători români care să meargă pe urmele marelui inventator.
Dar să rămânem acum la sediul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, unde după o amplă prezentare a României interbelice şi a importanţei pe care invenţia inginerului Ion Şt. Basgan a avut-o la dezvoltarea acesteia, efectuată de academician Dinu C. GIURESCU, personalitatea inventatorului Ion Şt. Basgan a fost evocată de profesor dr. ing. Valeriu STĂNESCU:
„Ceea ce m-a fascinat la acest om de factură superioară au fost anvergura sa profesională, dar şi caracterul său, trăsăturile sale spirituale, educaţia, modestia, apropierea de oameni, înţelepciunea şi capacitatea de a selecta, de a chibzui, de reţine binele şi de a elimina răul.
Doctorul Basgan manifesta o mare deschidere spre tinerii petrolişti, hidrogeologi, geologi, care doreau să-şi perfecţioneze cunoştinţele în ştiinţă şi tehnică; el era mereu dispus să ofere un sfat, o consultaţie de specialitate, ceva din experienţa şi ştiinţa sa celui care îl solicită. Nimeni din inginerii şi geologii tineri care i-au stat în preajmă nu l-au decepţionat în vreo împrejurare. Dar doctorul Basgan, în schimb, a suportat răutăţi din partea unor colegi de generaţie, stăpâniţi de sentimentul invidiei, pe cât de omenesc, pe atât de dăunător câteodată. Cu toate acestea, şi asta trebuie să reţinem, pe adversarii săi invidioşi, Ion Basgan i-a tratat ca un aristocrat, cu un deplin fair-play
Era un om generos, poate chiar exagerat de generos.Dânsul trecea peste nimicurile vieţii, cu dezinvoltură, cu prestanţă, cu aparentă degajare.
Domnia Sa a avut funcţii înalte, de conducere în industria extractivă de petrol, de la inginer şef la director de schelă, dovedind remarcabile capacităţi organizatorice-administrative, am zice astăzi manageriale. A ştiut să-şi selecteze oamenii, să-i aşeze pe locuri potrivite pentru fiecare, să fie exigent, dar uman faţă de subalterni.
Doctorul Ion Basgan a început să profeseze în anul 1925, ca angajat al uneia dintre cele mai mari companii străine din România „Steaua Română”, care, la scurt timp, l-a numit directorul exploatărilor din Moldova. Pe atunci sediul conducerii era oraşul Moineşti, iar sondele erau răspândite pe o mare suprafaţă, de la izvoarele Tazlăului în nord,până la sud de valea Caşinului.
Treizeci de ani mai târziu, spre toamnă, l-am întâlnit, întâmplător pe domnul Basgan, în Bucureşti. M-a întrebat, între altele, unde mi-am petrecut vara. I-am răsouns că am avut de lucru la Trustul IV al Petrolului din Moineşti. Când a auzit vorbele mele, dânsul a tresărit şi privirea i s-a aprins. Apoi, cu

-4-
voce domoală, a reluat : Trustul e tot acolo..în casele cele vechi, cu pridvor mare, aşezate pe coasta ceea? Da, domnule doctor, i-am răspuns.Mai suntcele duşumele şubrede în odăile casei? Da, domunle doctor. Dar brazii ceia falnici din faţă, spre stradă, frumos aliniaţi..mai sunt? Erau parcă 12, ca numărul apostolilor lui Isus ... a dorit dânsul să mai afle. Da, domnule doctor, mai sunt...sunt toţi, am răspuns eu, un pic mirat. Doctorul a tăcut preţ de mai multe clipe, a întors capul în cealaltă direcţie, poate că se jena să-mi arate că în colţul ochilor i s-au adunat câteva lacrimi ...de emoţie. Apoi şi-a întors privirea spre mine, s-a apropiat mult şi mi-a şoptit conspirativ : Să ştii că cele case au fost ale mele! După care s-a întors şi a plecat, pierzându-se în şuvoiul de pietoni ai străzii. Părea răvăşit.
Am reflectat la sentimentalismul lui multă vreme la emotivitatea interlocutorului meu. Mai târziu am aflat tâlcul acelei conversaţii!
În ultima parte a perioadei sale active, doctorul Basgan a lucrat în Comisia Ministerului Agriculturii de corodonare a forajelor pentru alimentările cu apă. Comisia reunea o pleiadă de specialişti cum au fost Pache Protopopescu, Radu Cădere, Emil Liteanu. Nu putea lipsi, dintre aceştia, specialistul în foraje, doctorul Ion Basgan şi a făcut faţă cu brio tuturor solicitărilor care au venit la această comisie. O perioadă chiar a fost preşedintele comisiei. În această calitate, soţia mea care i-a fost colaboratoare şi din păcate nu a putut veni astăzi aici, mi-a spus că Domnia Sa la toate şedinţele la care participa şi participau şi proiectanţii, dovedea un umanism şi o înţelegere a lucrurilor extraordinară, o înţelegere a proiectanţilor, dovedea capacitatea rar întâlnită de avedea unde s-a produs greşeala atunci când exista un eşec în lucrarea proiectată şi executată, adică nu se găsea resursa de apă scontată. Unde s-a greşit? A greşit geologul, a greşit hidrogeologul, a greşit tehnicianul care a săpat sonda? Imediat dânsul vedea unde stă greşeala şi elabora planul de măsuri pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple asemenea lucruri. Dar toată asta se făcea într-un spirit constructiv, în care proiectantul şi executantul acelui proiect plecau din şedinţă cu încredere că în viitor vor lucra mai bine şi vor avea şanse mai mari de a izbândi în proiectul pe care l-au făcut.
Eu n-aş vrea să mai lungesc discuţia. În încheiere, omul multilateral, practician şi teoretician,proiectant, cercetător şi cadru universitar,dânsul a lucrat la ASE, omul cu atâtea idei ştiinţifice de avantgardă şi cu atâtea brevete de invenţie, dar şi cu un suflet mare, încărcat cu dragoste şi respectul pentru om, omul altruist şi generos,ataşat cu toate fibrele sale de familie şi profesiune, spiritul înalt cultivat şi educat,ei bine, acest om, care a fost doctorul inginer Ion Şt. Basgan nu putea rămâne în anonimatul trecerii, acum 28 de ani, în cealaltă lume. De aceea, familia Domniei Sale şi un grup de prieteni, au constituit, cu 10 ani în urmă, Fundaţia „Ion Basgan”, spre cinstea lor şi spre perpetuarea memoriei luminoase a acestei mari personalităţi din istoria sondăritului.

-5-
Sperăm şi dorim ca Fundaţia „Ion Basgan” să vieţuiască şi să se afirme multe decenii în viitor”.

În prim plan România. Ascultaţi o ediţie „Români pentru istoria lumii” difuzată de Radio România Internaţional, dedicată personalităţii inventatorului de geniu care a fost Ion Şt. Basgan.
Să-l cunoaştem mai bine acum pe celebrul inventator evocat la împlinirea celor 10 ani de la înfiinţarea Fundaţiei ce-i poartă numele, de către preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, dr. ing. Mihai MIHĂIŢĂ:
„Putem fi mândrii că un român, prof. dr. ing. Ion Şt. Basgan, a revoluţionat tehnica forajului, prin invenţiile sale aducând o contribuţie valoroasă în domeniul cercetării şi extracţiei petroliere. El a dat posibilitatea specialiştilor din ţările producătoare să caute ţiţeiul la adâncimi din ce în ce mai mari, să îl scoată la suprafaţă mărind potenţialul energetic al omenirii. Inventatorul s-a format la şcoala românească, recunoscută în toată lumea.
Absolvent al Şcolii Superioare de Mine şi Metalurgie de la Leoben (Austria) în anul 1924, se dedică cercetărilor în vederea stabilirii unor principii privind realizarea găurilor de sondă cu ajutorul instalaţiilor de foraj. După mai mulţi ani de observaţii şi măsurători, aplicând principiul lui Arhimede şi principiul sonicităţii elaborat de ilustrul savant român Gogu Constantinescu, stabileşte în 1932 efectul Basgan. Rezultatele studiilor le comunică Academiei Române în 1933 care le publică în Analele sale. În acelaşi an, Ion Şt. Basgan susţine lucrarea de doctorat.
În 1934 a înregistrat primul său brevet de invenţie, în România, cu titlul „Forajul cu prăjini grele, proporţionale şi forajul sonic cu aplicarea efectului Basgan”, sub nr. 22.789/18 mai. Prin această invenţie a revoluţionat tehnica forajului din epocă. Aplicând noile metode de foraj în şantierele petroliere din ţară a reuşit performanţe deosebite. Astfel, a mărit viteza de penetrare a sapei, respectiv randamentul forajului, a obţinut puţuri verticale,a evitat ruperea garniturilor care avea ca efect reducerea volumului de instrumentări, reducând astfel costurile forajului cu 30%. Prin săparea sondelor după metodele anterioare, garniturile de foraj deviau de la verticală cu până la 45 de grade. Cel mai important rezultat al acestei invenţii a fost creşterea adâncimii de foraj de la maximum 2000 m cât era posibil în acel moment, până la 3000 – 5000 m.
Din 1936, sovieticii au folosit invenţia Basgan în câmpurile petroliere de la Baku, prin furt de tehnologie, fără să recunoască drepturile de proprietate intelectuală ale autorului.
În decembrie 1937, în SUA a fost eliberat brevetul de invenţie nr. 2.103.137, privind „Forajul cu prăjini grele Basgan, forajul sonic aplicând efectul Basgan şi transmiterea energiei sonice prin garniturile de foraj”. Această invenţie a fost aplicată în SUA de marile companii petroliere, care din

-6-
cauze conjuncturale nu au achitat nici până în prezent datoriile ce le revin prin legile de protecţie a proprietăţii intelectuale şi utilizarea invenţiilor, care se aplică în SUA.Metoda a fost preluată de toate ţările producătoare de petrol şi în prezent se forează după aceste principii.
În momentul în care erau creatwe condiţiile de aplicare a invenţiei, a izbucnit cel de al Doilea Război Mondial. România a declarat război Statelor Unite, astfel devenind ţară beligerantă inamică. În această situaţie, guvernul american a procedat la sechestrarea proprietăţilor străine ale cetăţenilor din ţările inamice. Invenţiile brevetate în SUA ale ing. Ion Basgan au urmat acelaşi curs. Invenţia fiind considerată secretă, ordinul de sechestrare nu a fost publicat în SUA, considerându-se că se încadrează în grupa invenţiilor care afectează intersele naţionale.
După încheierea Tratatului de Pace de la Paris din 1948, prin care s-au restituit proprietăţile sechestrate în 1940, brevetul Basgan a fost omis cu bună ştiinţă.
În anul 1966, printr-un ordin al preşedintelui SUA Johnson, procurorul general a emis un ordin de desechestrare şi restituire a brevetului, fără a limita perioada de recuperare a drepturilor de proprietate intelectuală.
Un grup de experţi din Germania au estimat în anul 1966 datoriile utilizatorilor invenţiei – marile companii americane de petrol – la opt miliarde de dolari. Cu ajutorul statului român, familia, ca moştenitoare a acestor drepturi, a acţionat pentru recuperarea sumelor iniţiale şi a dobânzilor aferente.
Familia a exprimat dorinţa inventatorului, conform căreia dacă această datorie, care în prezent se ridică la 18 miliarde dolari, va fi recuperată, 90% din valoare să fie pusă la dispoziţia organismelor naţionale şi internaţionale spre binele omului şi progresul ştiinţei.
Fundaţia „Ion Basgan” înfiinţată în anul 1998 de către fiul său, dr. ing. Ion I. Basgan Jr., militează pentru recuperarea de la utilizatori a sumelor datorate familiei şi statului român şi îndeplinirea idealurilor marelui om de ştiinţă inventator privind mediatizarea ştiinţei şi tehnicii româneşti şi ajutorarea personalităţilor aflate în situaţii grele.
După încheierea războiului mondial, inventatorul Ion Şt. Basgan a lucrat cu pasiune la noi invenţii în domeniul forajului. În ianuarie 1947 înregistrează invenţia „Foraj prin ciocan Rotary”, nr. 37.743.
Din anul 1954 până în 1966, Ion Basgan a lucrat în cadrul Ministerului Agriculturii şi la Comitetul de Stat al Apelor ca proiectant de foraje hidrogeologice, pentru aprovizionarea cu apă a populaţiei. În acelaşi timp a fost preeşdinte al Comisiei de coordonare a forajelor de apă din ţară.
În 1967, la 29 mai, a depus la o firmă specializată în obţinerea de brevete,”Dominicis” din Italia, brevetul „Forajul sonic la 15.000 m adâncime”, care a fost înregistrat în Italia, Franţa, SUA şi Portugalia
-7-
.
Italia a autentificat invenţia eliberând brevetul cu nr. 796.419/1.12.1967; Franţa brevetul 15.227.495/22.04.1968; Portugalia brevetul nr. 48.356/ 8.05.1969.
Tot în 1967 a înregistrat la Oficiul de Invenţii din Bucureşti cererea cu nr. 50.615/24 noiembrie pentru obţinerea brevetului intitulat „Forajul sonic”.
În aprilie 1970, în SUA a fost eliberat patentul 3.507.341 pentru „Forajul la 15 km adâncime”.
Teoretic,după studiile efectuate de Ion Şt. Basgan, se poate realiza foraj până la adâncimea de 15 km. Nici o companie nu s-a arătat dispusă să execute un foraj la o adâncime atât de mare, atât pentru costul foarte ridicat al unei astfel de lucrări, ca şi pentru faptul că nu prezintă încă interes economic.
Apreciat de Consiliul profesoral al Academiei de Înalte Studii Economice şi Industriale din Bucureşti, a fost numit profesor onorific la Catedra de economia petrolului, unde între 1933 – 1944 a predat cursul „Rentabilitatea întreprinderilor petroliere”.
A fost autorul a peste 50 de lucrări, publicate în ţară şi străinătate, unele premiate de Academia Română. A reprezentat ţara la congresele internaţionale ale petrolului. A fost membru al asociaţiilor inginereşti, în care a activat cu devotament. Îi găsim numele pe lista membrilor Societăţii Politehnice la poziţia 31, în care s-a înscris la 4 decembrie 1932, ca inginer de mine.
A fost membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, înfiinţată în 1918. În cadrul acestor asociaţii a susţinut comunicări ce au fost publicate în Buletinele Societăţii Politehnice şi AGIR. Alţi specialişti în exploatarea petrolului l-au citat în comunicările şi publicaţiile lor în buletinele celor două asociaţii, care au funcţionat paralel. Din 1949 a fost membru al Asociaţiei Ştiinţifice a Inginerilor şi Tehnicienilor (ASIT), după care până la sfârşitul vieţii a fost membru în Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor ( CNIT ).
După căderea comunismului prin acţiunile Fundaţiei „Ion Basgan”, meritele i-au fost recunoscute atribuindu-se post mortem titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România ( AŞTR ) şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România ( AOŞR).
Viaţa şi opera savantului inventator au fost evocate atât de AGIR în Univers Ingineresc, cât şi de autori precum dr. ing./ec. Gabriel I. Năstase, care a publicat o documentată monografie intitulată „Ion Şt. Basgan – Un inventator de geniu”, Ed. Rapana 1997, tradusă în limba engleză în anul 2000 în Editura AGIR, în colecţia Personalităţi ale ştiinţei şi tehnicii sub titlul „Ion Basgan , a Romanian Inventor”, prezentată la Expoziţia mondială de la Hanovra, precum şi „Ion Şt. Basgan – Un inventator român pentru eternitate”, apărută în Editura Performantica, Iaşi

-8-.
Au fost organizate numeroase manifestări dedicate memoriei marelui inventator român la sediul AGIR, la Focşani, cu prilejul Zilelor culturale ale Judeţului Vrancea, şi la Muzeul Petrolului din Ploieşti unde, cu ocazia aniversării a 145 de ani de producţie petrolieră, în data de 10 octombrie 2002 a fost dezvelit bustul inventatorului, opera sculptorului Panaite Chifu, operă pe care Fundaţia a donat-o şi Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.
La propunerea AGIR, una dintre străzile principale din Focşani poartă numele Ion Şt. Basgan.
Muzeul Tehnic din Bucureşti a dedicat un stand inventatorului, care prin texte şi fotografii îi prezintă viaţa şi opera.
Putem spune că prin invenţiile sale, Ion Şt. Basgan şi-a înscris numele în panteonul civilizaţiei moderne”.

În prim plan România, ascultaţi o ediţie consacrată marelui inventator Ion Şt. Basgan, cu ocazia împlinirii a 10 ani a Fundaţiei ce-i poartă numele.
Mai multe amănunte despre această Fundaţie şi despre activitatea marelui inventator ne oferă în continuare conf. univ. dr. Gabriel I. NĂSTASE autorul unei cărţi consacrate personalităţii lui Ion Şt. Basgan, dar şi preşedinte executiv al Fundaţiei :
„Voi puncta câteva elemente legate de recunoaşterea peste timp a personalităţii şi dimensiunii marelui inventator.
După ’90 există Şcoala Nr. 2 „Ion Basgan” din Focşani unde a învăţat şi de asemenea o serie de alte iniţiative care au fost generate de către Fundaţie şi de membrii Fundaţiei pentru a plasa această personalitate peste timp şi peste veacuri. Şi cum se spunea înainte, pe vremuri, „să fie o piedică în calea uitării”, a celor care nu-şi aduc aminte de marile personalităţi ale acestui popor.
Ca un fel de aducere aminte, aş vrea să punctez câteva elemente care sunt esenţiale pentru cei care nu sunt la curent cu activitatea Fundaţiei. De curând ea este membră într-o Asociaţie „Eurocentru de Petrol, Mediu şi Energii Neconvenţionale” împreună cu alte instituţii reprezentative : Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti, ş.a. Şi pentru că am invocat şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, aş vrea să spun că răposatul inventator Ion Şt. Basgan este şi membru post mortem al acestei academii.
Iar în finalul acestei rubrici de aducere aminte, aş evidenţia un aspect pe care domnul Basgan a încercat să-l evite, în ideea că şi dânsul are o modestie proverbială şi care face parte din emblema familiei din punct de vedere al comportamentului. Şi anume, dânsul a fost cel care a iniţiat acest pachet de legi în perioada când a fost senator 2004 -2008, legi care au venit în susţinerea şi în promovarea unor interese publice, inclusiv această lege a recuperării drepturilor de inventator pentru perioada menţionată. Dânsul, referitor la

-9-
această lege, menţiona şi faptul că a fost susţinut de foarte mulţi colegi din Parlament indiferent de culoarea politică din caea perioadă, în primul rând de domnul Radu Câmpeanu.
O activitate cu caracter mai mult tehnic, la acest sfârşit de deceniu „10 ani de activitate a Fundaţiei” vor fi înmânate premii de excelenţă celor care au sprijinit şi susţinut activitatea”.

La împlinirea celor 10 ani de la constituirea Fundaţiei ce poartă numele marelui inventator Ion Şt. Basgan, a fost prezent şi a ţinut să vorbească şi scriitorul şi confratele de breaslă Dorel DORIAN:
„Mă gândeam că acest imens Basgan, în plină revoluţie ’29 , ’33, el a înţeles că trebuie să forăm mai la adâncime, să scoatem petrolul ca să putem trăi mai bine şi pentru că împreună cu Gogu Constantinescu au făcut forajul sonic ca să pătrundem mai în adânc, să nu mai importăm atât, ca să trăim mai bine şi s-a uitat de asta.Sunt atâtea zeci de lucruri care nu sunt oferite prin ziare şi pe la televiziune, nu ni se oferă modele, ca Ion Basgan, ca Gogu Constantinescu, ca Giurescu, ca fiul lui Ion Basgan, ş.a. Vă văd aici în sală, nu vă numesc.
În loc să ascultăm oameni care prin gândul lor ar putea să înobileze existenţa, ne întristăm chiar dacă facem câte un bust al lui Basgan, dacă denumim o stradă sau o şcoală, dar modelele de altădată nu considerăm să le răspândim prin şcoli. Nu înţelegem să răspândim în facultăţi, nu înţelegem că sunt oameni care dincolo de ce au făcut, prin modelul lor ne-ar înobila şi astăzi existenţa şi speranţele”.

Către finalul acestei ediţii „Români pentru istoria lumii” difuzată de radio România Internaţional , dedicată marelui inventator Ion Şt. Basgan, i-am solicitat câteva cuvinte şi celui care a scris o serie de articole despre personalitatea marelui inventator, dl. ing. Mihai OLTENEANU, geolog de profesie, dar şi confrate de braslă, jurnalist.
Nicolae Mircea Năstase : Domnule Mihai Olteneanu, v-aş întreba acum, la cei 106 ani de la naşterea marelui inventator şi a 10 ani de la constituirea Fundaţiei care-i poartă numele, cum ne apare figura acestui inventator de geniu cum îl numea domnul Gabriel I. Năstase într-o carte ?
Mihai Olteneanu : Ion Şt. Basgan a fost un inginer care a pus bazele ştiinţifice şi teoretice ale forajului. Până la el se fora empiric. El a obţinut un brevet de invenţie în 1934 înregistrat în România şi în 1937 înregistrat în Statele Unite ale Americii. După aceste brevete nu a obţinut drepturile de autor care se ridică la sume uriaşe. El a lăsat moştenitorilor săi prin testament ca să facă o fundaţie, să recupereze banii de la cei care au utilizat invenţia, iar această fundaţie să stimuleze creativitatea în România. Această fundaţie a fost realizată,

-10-
după cum ştiţi, acum 10 ani şi şi-a urmat calea de recuperare a drepturilor de proprietate intelectuală la care avea dreptul Basgan. De atunci s-au intentat diverse procese în Statele Unite ale Americii şi în România, dar banii nu au fost recuperaţi. Se speră ca aceste sume uriaşe să fie recuperate de la guvernul american.
Nicolae Mircea Năstase : Domnule Mihai Olteneanu, spunea domnul Ion I. Basgan fiul marelui inventator, spunea chiar la această manifestare, că a fost adoptată o lege consacrată drepturilor de autor. Sunt şanse ca să se poată recupera şi de la Statul român o serie de drepturi?
Mihai Olteneanu : Fiul inventatorului Ion I. Basgan, dr. ing., a fost senator în această legislatură care s-a încheiat acum şi a luptat pentru o lege a recuperării drepturilor de proprietate intelectuală, care se va aplica nu numai în cazul Basgan, ci şi în alte cazuri în care inventatori care au adus contribuţii materiale mari statului român nu au primit nimic.
Nicolae Mircea Năstase : Legea a fost adoptată? Sau...
Mihai Olteneanu : Da, legea a fost adoptată.
Nicolae Mircea Năstase : Domnule Mihai Olteneanu, din experienţa Dvs. de jurnalist de ştiinţă, de redactor al revistei Univers Ingineresc, mai cunoaşteţi şi alte cazuri în care români, inventatori români, aşteaptă primirea unor drepturi, recunoaşterea unor drepturi?
Mihai Olteneanu : Sunt numeroase cazurile, mai ales, este o asociaţie formată din 50 de inventatori cărora li s-au sechestrat invenţiile în timpul celui de al Doilea Război Mondial, sunt inventatori europeni cărora li s-au utilizat invenţiile şi nu li s-a dat nimic. Şi aceştia s-au constituit într-o asociaţie pentru recuperarea drepturilor de proprietate intelectuală în Statele Unite.
Nicolae Mircea Năstase : Ce credeţi că ar trebui să facă în viitorii ani de activitate Fundaţia „Ion Basgan” dincolo de aceste demersuri de recuperare a drepturilor de autor care , iată, trenează şi presupune proceduri destul de laborioase şi îndelungate ?
Mihai Olteneanu : Fundaţia „Ion Basgan” întemeiată de dr. ing. Ion I. Basgan, fiul inventatorului, în aceşti 10 ani a avut intervenţii importante, nu numai în legislaţie, dar şi în manifestări culturale deosebite, este asociată Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi duce o campanie pentru promovarea ştiinţei şi tehnicii româneşti. Fundaţia are şi o editură, în care au apărut numeroase volume dedicate înaintaşilor, mari ingineri ai României şi alte lucrări cu caracter pur ştiinţific, titluri care nu ar fi putut să fie editate şi tipărite, dacă nu ar exista această fundaţie.

Nicolae Mircea Năstase : Multe din realizările inventatorului Ion Şt. Basgan au constituit tema unor ample dezbateri în numeroase publicaţii periodice şi tratate fiind totodată surse de inspiraţie pentru alţi specialişti în

-11-
perfecţionarea tehnicii forajului. Şi în lucrările ştiinţifice ale unor savanţi americani s-a evidenţiat originea românească a ideii prof. dr. ing. Ion Basgan, precum şi contribuţia ei la dezvoltarea ştiinţei româneşti. Astfel, Ion Şt.Basgan
şi invenţiile sale brevetate în România şi în Statele Unite ale Americii de mare importanţă prin efectele economice ale aplicării lor în practică, cum sunt forajul cu prăjini grele proporţionale şi forajul sonic, se înscrie în panoplia marilor inventatori români. Astfel, ştiinţa şi tehnica românească contribuie datorită inginerului Ion Şt. Basgan cu una dintre cele mai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-ştiinţific universal.
Prin tot ce a creat Ion Şt. Basgan, a fost şi va rămâne un inventator de geniu al poporului român, un nemuritor ale cărei creaţii aparţin deja întregii umanităţi, scria în lucrarea sa intitulată chiar aşa : „Ion Şt.Basgan – Un inventator de geniu” dr. Gabriel I. Năstase.

Încheiem această ediţie consacrată inventatorului Ion Şt. Basgan, cu ceea ce scria despre tatăl său, fiul acestuia, preşedintele fundaţiei care-i poartă numele, Ion I. Basgan, în lucrarea menţionată a ing. Gabriel I. Năstase :
„ Cu toate că a avut ocazia să rămână în alte ţări unde i s-au oferit avantaje deosebite în plan material şi spiritual, tatăl meu a refuzat pentru că el niciodată nu şi-a imaginat că ar putea trăi departe de ţară şi a muncit pentru prosperitatea altora. Cu această concepţie şi cu o putere morală ieşită din comun, el a suportat aproape jumătate de secol umiliri şi înjosiri din partea străinilor, dar şi din partea conaţionalilor săi. Ceea ce a reuşit să-l facă puternic şi să înfrunte cu demnitate viaţa, au fost familia, prietenii adevăraţi, munca şi gândul că realizările sale reprezintă încă o dovadă în plus că românul este un creator de excepţie şi că el a deschis căi nebănuite spre progresul şi civilizaţia omenirii”.

Aici se încheie, doamnelor şi domnilor, această ediţie „Români pentru istoria lumii” difuzată de Radio România Internaţional, sub genericul „ În prim plan România”.





© 2007 Fundatia Ion Basgan - toate drepturile rezervate - Website administrat de Darewex
at