Alegeti limba romana!
Choose english language!
Choissier la langue francaise!
Ion Basgan Foundation
MEMORIAL

Câteva date din biografia si realizările inventatorului

     Ion, fiul cel mare al preotului Ştefan Bazgan si al Măriei, casnică, s-a născut in oraşul Focşani, in ziua de 24.06.1902.

     Ion a urmat cursurile primare (1907 - 1913) la Scoala nr. 2 din Focşani, care astăzi ii poarta numele si in continuare a urmat Liceul Internat din laşi.

     La Liceul Internat din laşi a fost bursier, un elev remarcat de iluştrii profesori ca Teodor Badarau, Gheorghe Lascar si Ion Roianu.
     După absolvirea liceului, candidează la o bursa de studii scoasă la concurs de Societatea Petroliera "Steaua Romana", impunindu-i-se încheierea unui contract cu societatea ca după absolvire să lucreze cel puţin cinci ani ca angajat ala acesteia.

Ion Şt. Basgan, student la Şcoala Superioară de Mine şi Metalurgie din Leoben - Austria

     Obţinând bursa, a plecat in 1920 sa studieze la Scoala Superioara de Mine si Metalurgie, de la Leoben (Austria). După terminarea studiilor si obţinerea titlului de inginer-minier in 1924, a efectuat un stagiu de practica la exploatările de petrol de la Pechelbronn din Alsacia (Franţa), unde exploatarea petrolului se efectua prin galerii miniere.
     Este interesant de mentionat ca în timpul studenţiei,a avut parte de doua dueluri si un accident de cale ferata, avand norocul sa scape sănătos. Ca o trăsătura a caracterului sau de lider, se poate deduce si din faptul ca a fost preşedintele societăţii studenţilor romani din Leoben - "Sonda". Ca preşedinte al Societăţii Sonda a refuzat sa adere ia mişcările studenţeşti de dreapta, fapt pentru care a fost felicitat de marele savant roman, prof. Nicolaie lorga.

     In luna august 1925, tânărul absolvent de la Leoben, intors in tara, conform contractului s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea Steaua Romana, urmând sa lucreze in zona Moreni - Gura Ocnitei. Urmărind săparea sondelor pentru extracţia petrolului, observa ca forajele se executau empiric si ca nu exista o baza teoretica ştiinţifică si se dedica cercetărilor in vederea stabilirii unor principii privind efectuarea găurilor de sonda cu ajutorul instalaţiilor de foraj.După o perioada de observaţii, măsurători si studii, Ion St. Basgan este romanul care in anul 1932 revoluţionează tehnica forajului, respectiv trcerea de la forajul rotativ ia forajul rotativ percutant, prin punerea in regim vibratoriu al sapei de foraj, metoda după care se forează si in prezent.

Ion Şt. Basgan, inginer de foraj la
Societatea Steaua Romana

Ion St. Basgan în timpul prelegerii
sale la Primul Congres
Mondial de Petrol
(Londra, 1933)

 

     Discipol al ilustrului savant roman Gogu Constantinescu (1881-1965) si nu numai atât, ambii fiind in relaţii apropiate, Ion St. Basgan este cel care, pentru prima data aplică principiile sonicitaţii in forajul sondelor.
     Dar, plaja constatărilor sale este mult mai mare, românul Ion St. Basgan fiind tot primul practician si cercetător care a constatat ca "presiunea hidromecanica acţionând in sus in direcţia opusa celei de penetrare a burghiului" trebuie anihilata prin aplicarea unei unei greutăţi suplimentare deasupra sapei de foraj.
     Aceasta soluţie tehnica care se aplica si in prezent in forajul sondelor, si considera ca forţa reprezentând greutatea noroiului de foraj dislocuit de şirul de scule care compun garnitura de foraj se aplica la partea de jos a acesteia, ceea ce constituie o contribuţie la cunoscutul principiu al învăţatului grec din antichitate, Arhimede din Siracusa (287-212 i. Hr.) recunoscută in domeniu sub numele de "efectul Basgan".
      Perioada 1932-1934, este aceea in care Ion St. Basgan publica constatările, susţine doctoratul la Leoben - Austria si înregistrează primele două brevete de invenţie.

     Primul brevet de invenţie intitulat "Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ prin rotaţii percutante si prin amortizarea presiunilor hidromecanice" ii este acordat in România pe o perioada de 15 ani prin Decretul Regal nr. 1579, din 01.06.1934, publicat in Monitorul Oficial nr. 142, din 23 iunie 1934, având numărul de înregistrare 22789 din 18.05.1934.

 

Ion St. Basgan alături de membrii participanţi la primul
Congres Mondial de Petrol (Londra, 1933)

     Al doilea brevet de invenţie este intitulat "Aparat Rotativ pentru Forare Puţuri", care constituie obiectul cererii depuse ia Biroul Pentru Brevete al Statelor Unite Ale Americii la data de 13.08.1934 si in baza căreia, după o perioada de experimente de 3 ani (conform procedurii americane) îa date de 21.12.1937 I se acorda lui Ion St. Basgan si moştenitorilor sai, Brevetul nr. 2.103.137 pentru o perioada de 17 ani.
      Invenţiile lui Ion St. Basgan au fost aplicate imediat in tehnica forajului, avantajele metodelor de forare brevetate conducând la săparea de puţuri verticale, la mărirea vitezei de penetrare a sapei, la creşterea adâncimii forajului la 5-6000m, la îmbunătăţirea randamentului si reducerea costului pe metru forat, recunoscut in cercurile de specialitate ca fiind cel puţin de 30% pe metru forat.
     În 1933 a luat parte ca delegat oficial al României la primul Congres Mondial de Petrol de la Londra, unde a prezentat comunicarea: "Scientific Consideration of The Technic Of Modern Drilling".

Anişoara Basgan

     In anul 1937 se căsătoreşte cu Ana FRUNZESCU, fiica unui reputat avocat si cu care a avut doi fii pe Ion I. Basgan (Ginel) si Constantin I. Basgan (Dinu).

 

     Ziua de 18 decembrie 1953 avea sa fie pentru Ion St. Basgan si familia sa o zi nefasta. Moartea soţiei sale Anisoara avea sa-i cutremure pe toţi, indoliandu-le sufletele.

Ion Basgan, Angela Bazgan si Sorin I. Bazgan

     In anul 1955 se recăsătoreşte cu Angela Cazaciuc cu care va avea al treilea fiu, pe Sorin I. Bazgan.

Ion St. Basgan cu familia: Angela Bazgan, Ion I. Basgan, Constantin I. Basgan, Sorin I. Bazgan si Florentina Basgan

     Dorinţa si cercetările lui Ion St. Basgan de a pătrunde cat mai adânc in scoarţa pământului, de unde sa scoată petrolul, au continuat. Astfel, in anul 1970 inregistreaza in SUA un nou brevet de invenţie cu numărul 3507341 intitulat "Procedura si sistemul de forare rotativa cu vibraţie sonica impuse fluidului de foraj" care permite sa se sape sonde de mare adâncime, respectiv de până la 15.000 metri.

     Profesorul Dr. Ing. Ion St. BASGAN a publicat numeroase lucrări in domeniul ştiinţei tehnice si economice, lucrări recunoscute de reputaţi oameni de ştiinţa si prestigioase instituţii.
      Cutremurul din 1977 l-a distrus locuinţa si o mare parte din documentele originale privind viata si opera sa au fost pierdute in dărâmături.

Dr. ing. Ion St. Basgan alături de prof. ing. Emil Prager şi acad. Matei Marinescu, la Simpozionul de la Muzeul Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida" (1980)

     A fost un moment care l-a marcat profund, după o munca de o viata a rămas fara nimic, starea sănătăţii sale deteriorându-se. In luna decembrie, ziua 16 a anului 1980 decedează in urma unui al doilea infarct, in braţele fiului sau Ginel si in prezenta soţiei sale Angela.

     
Până in anul 1990 realizările lui Ion St. Basgan au fost ţinute intr-un con de umbră ca urmare a unor criterii absurde de natura politica, binecunoscute, cu precizarea ca sistemul si ierarhiile timpului nu au uitat niciodată refuzurile repetate ale acestuia de a colabora cu regimul comunist.

     Vicisitudinile timpului au insemnat pentru omul de ştiinţa Ion St. Basgan crearea unor bariere care i-au ingrădit posibilitatea de a ascede în timpul vieţii spre cel mai inalt for ştiinţific. Astfel, dosarul cu propunerea unui grup de membrii marcanţi ai Academiei Romane de a fi cooptat ca membru a fost blocata si nu si-a mai urmat cursul întrucât el nu îndeplinea condiţia de a fi membru al partidului comunist.

     Ion St. Basgan a fost supus unor acţiuni opresive şi persecuţii politice în perioada 1941-1944 din partea guvernelor fasciste ca urmare a ideilor sale privind apararea intereselor nationale si drepturilor omului (Adeverinţa Ministerului Agacerilor Interne nr. 053537 din 21.06.1957).

     Aceste acţiuni au continuat si dupa anul 1944 când România a fost ocupată de trupele sovietice şi s-a instaurat regimul comunist, el fiind permanent urmarit de organele securităţii si ale Ministerului de Interne (certificat CNSAS), intocmindu-i-se dosar de urmarire operativa de catre fosta securitate.

     
Dupa căderea comunismului prin acţiunile fundaţiei, meritele lui Ion St. Basgan au fost recunoscute atribuindu-se post mortem titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi al Academiei Oamenilor de Stiinţe din România).

© 2007 Fundatia Ion Basgan - toate drepturile rezervate - Website administrat de Darewex
at